Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Marisia XXXVII conform traditiei instaurata de la 1761, care dädea spectacole de teatru ín limba románé. Cu Barit a legat о prietenie adäncä, prelungitä apói de-а lungul multor ani la Bra§ov. Aceste relatii l-au cäläuzit, stimuländu-l spre lectura §i seriere. Prielnicul mediu cultural al Blajului, unde se desfá§urau §i modestele §i uneori chiar stángacele spectacole date de diletanti, várstnicul Timotei Cipariu10, seria §i versuri ca „Ecloga”11, conceputä la 1832 §i reprezentatá la un spectacol Tn anul urmátor. Toate cele aflate l-au Tnráurit pe fiúi morarului din Bistrita, stimuländu-l pe calea activitätii literare. §i tot la Blaj a fäcut cuno§tintá cu suferintele istorice ale románilor de pe plaiurile Transilvaniei, ca urmare a oprimárii din partea celor care se considerau stápánitori. A fost prilejul de a face §i ucenicia ín gazetärie íntrucát elevii Blajului elaborau la ínceputul deceniului patru al veacului XIX reviste §colare. Cánd George Barit a päräsit Blajul, preluánd conducerea §colii románé din Bra§ov, ín anul 1837, consent cä avea nevoie de oameni cu о bunä pregätire §i doritori a contribui la propä§irea romänilor, s-а preocupat sä-l adueä de la Blaj §i pe Andrei Mure§anu. íntrucát Andrei Mure§anu era incä student ín ultimul an, Baritiu ü obtine dispensa de a intra in invätämänt färä a-§i fi terminat studiile. Astfel, in 1838, Andrei Mure§anu vine §i se stabilere Ia Bra§ov, ca institutor la §coala romána condusä de George Baritiu. Peste doi ani, in 1840, trece ca profesor la Gimnaziul Romano-catolic din Bra§ov12 (Római-Katholikus Főgimnázium), unde préda §i várul sáu, publicistul lacob Mure§anu13, acolo Andrei Mure§anu préda páná ín anul 1849. Concomitent íncepe sä colaboreze la periodicele editate de George Barit„Foaie pentru minte inimä §i literaturä"14^ i „Gazeta de Transilvania”lé, cu poezii §i articole. (P.N.R.) care §i-a lansat prezenta prin difuzarea unui Memoriu redactat de G.B. membru ín comitetul central. La 25 februáriéi883 ín cadrul Adunárii de protest a romanilor reuniti la Sibiu, avándu-l ca pre§edinte, au reactionat ímpotriva céléi de a doua legi §colare adoptatä de Parlamentül maghiar menitá a contribui la maghiarizarea celorlalte natiuni din A-U. La 1884 a fost ales pre§edinte al P.N.R. páná la retragerea din viata politica ín 1887. A continuat preocupändu-se de destinele ASTRA §i de la 1888 ca pre§edinte al ei §i delegat la §coala civilá de fete. A fost un neobosit gazetar, publicist, membru fondator al Societátii Literare Románé ales la 22 aprilie / 3 mai 1866, devenitá Academia Romána. 11 „Ecloga” era un mic poem pastoral asemänätor idilei; ín manierä bucolicä, de fapt о compozitie íntr-o formula de dialog. 12Gimnaziul romano-catolica fost Tnfiintat la 1840 aläturi de Biserica Romano - Catolicä Sf. Petru si Pavel din Bra§ov care i-a patronat activitatea. Í3 lacob MURE§IANU (28 noiembrie 1812, Rebri§oara, azi jud. Bistrita Näsäud - 18/30 septembrie 1887, Bra§ov), cadru didactic la Bra§ov, membru in comisia care a actionat pentru infiintarea la Bra§ov a gimnaziului §i a Eforiei Scolastice ín anii 1850-1851, poet realizator §i a poeziei tipäritä §i difuzatä cu prilejul actiunii de punere a pietrei de fundatie la clädirea §colii, gimnaziului din Bra§ov la 17 septembrie 1851. Textul in limba latina a fost recitat de elevul loan Metianu, viitorul mitropolit. A fost unul din fondatorii periodicului „Gazeta de Transilvania”§i a asigurat continuitatea aparitiei acesteia §i a periodicului „Foaie pentru minte inimä §i literaturä”, dupä inläturarea lui G. Baritiu de cätre cenzúra imperialä. La 17/29 septembrie 1877 la propunerea lui G. Baritiu a fost ales membru de onoare al Societätii Academice Románé (Aurel AI. Mure§ianu, lacob Mure§ianu (1812-1887). Album comemorativ, Tipográfia „A. Mure§ianu”, Bra§ov, 1913, 84 p.). 14 Foaie pentru minte, inimä §i literaturä” periodic editat la Bra§ov a fost о revistä romäneascä cu caracter cultural, apärutä intre 2 iuliel835 §i 24 februarie 1865 (cu unele intreruperi impuse de cenzúra oprimatorilor). A fost condusä de George Barit, iar Tncepänd cu 1850 de lacob Mure§anu. 285
