Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Istorie In acei ani are prilejul sä cunoascä о seamä de literati din teritoriile romäne§ti extra carpatice ca: Grigore Alecsandrescu15 16, Ion Heliade- Rädulescu17, Cézár Bolliac18 §i mai tärziu pe Dimitrie Bolintineanu19 §i Vasile Alecsandri20, care obi§nuiau sä vinä vara la bäi la Välcele21, localitate aflatä nu departe de Bra§ov, deja apreciatä pentru ambient, aer §i calitätile tämäduitoare ale apelor minerale §i prioritar calitatea de bune gazde ale localnicilor . Acest contact, dialogurile cu oamenii deja consacrati a stimulat ínceputurile literare ale La 1 ianuarie 1838 a apärut, la Bra§ov, sub directia lui George Baritiu, publicatia „Foaie literarä", devenitä de la 2 iulie, acela§i an, „Foaie pentru minte, inimä § iliteratura". 15„Gazeta de Transilvania” este cotidianul care a devenit emblematic ín lumea préséi románe§ti, fiind tipärit § idifuzat de la 12 martié 1838. A fost cél mai popular, dar §i cel mai longeviv periodic din Románia. Tn paginile sale s-au integrat articole semnate de personalitati de renume. 16Grigore M. ALECSANDRESCU /de§i George Cälinescu a fácut índreptarea cuvenitä preluánd numele conform semnäturii cu „cs” se folose§te inexplicabil íncá forma Alexandrescu/ (22 februarie 1810 sau 1814 (?) ,Tärgovi§te, jud. Dämbovita - 25 noiembrie 1885, Bucure§ti, cimitirulBellu, figura 21, locul 17). Studii la pensionul lui I. A. Vaillant §i colegiul „Sf. Sava”, Bucure§ti. Temporarä carierä a armelor pänä la 1835. S-а afirmat ca poet, folclorist, traducätor, ziarist, om politic. Implicat in evenimentele anului 1840 a fost arestat, dupä eliberare s-а implicat in diverse societati secrete. La revolutia de Ia 1848 are contributii ca redactor al gazetei „Poporul suveran". A fost director al Eforiei Spitalelor, membru in Comisia Documentalä unde a lucrat intre 19 ianuarie 1852-11 aprilie 1858.La 18 iunie 1849 a fost numit „arhivarul Statului" (director al Arhivelor Statului), functie detinutä pänä Ia 3 decembrie 1854, director al Cultelor, membru in Comisia Centralä de la Foc§ani. Ca om de litere a abordat diverse genuri literare, ca cel epistolar, meditativ, predilect fibula §i memorialistica. 17lon / loan / Heliade / Eliade / RÄDULESCU (6/18 ianuarie 1802, Tärgovi§te, jud. Dämbovita - 27 aprilie 1872, Bucure§ti, inmormäntat in curtea bisericii Mavrogheni). Studii Ia Bucure§ti, poliglot, carierä didacticä, scriitor, lingvist, critic literar, gänditor, animator al vietii culturale, editor de periodice §i cärti, traducätor, publicist, la 24 iulie 1843 a fost numit in postul de „arhivar al Statului” functie ce a onorat-o pänä la 14 iulie 1848, om politic, moderat, participant la revolutia de la 1848, membru §i vicepre§edinte al Ateneului Román, de la 1/13 aprilie 1866 membru fondator 2 iunie 1867 §i pre§edinte - 8/20 august 1867 al Societátii literare románé, devenitä apói Societatea Academicä romänä, iar din 1879 Academia Romána. 18Cezar A. BOLLIAC sau Cesar Bolliac (23 martiéi 813, Bucure§ti - 25 februáriéi 881, Bucure§ti), a fost unul dintre frunta§ii revolutiei de la 1848, poet liric protestatar, promotor al depistärilor arheologice §i gazetar román (Ovidiu Papadima,Cézár Bolliac, Editura Academiei Republicii Socialiste Románia, Bucure§ti, 1966). 19Dimitrie BOLINTINEANU (14 ianuarie1819, Bolintin-Vale— 20 august 1872, Bucure§ti), inmormäntat la Bolintinul din Vale), poet román, om politic, diplomat, participant la Revolutia de la 1848 §i la realizarea Unirii Principatelor, ministru, publicist 20 Vasile V, ALECSANDRI (14 iunie 1819, Bacäu - 22 august 1890, Mirce§ti, azi jud. Ia?i, inmormäntat in curtea conacului, ulterior osemintele fiind transferate Tn Capela-mausoleu din curte), studii la Bacäu, Paris (1834-1839 de medicinä, drept, matematicä, literaturä), revenit ín tará la 1839 desfä§oarä о amplä activitate culturalä, director al teatrului din la§i, creator de publicatii, participant Ia Revolutia de Ia 1848, exilat in Ardeal §i Bucovina, Ia Paris a scos revista „Románia viitoare”, participant Ia realizarea §i recunoa§terea Unirii Principatelor, ministru, diplomat, membru din 1865 al „Junimii”, laureat la Montpellier, poet, publicist, prozator, dramaturg, a apreciat folclorul romänesc culegändu-l, publicändu-l §i valorificändu-l Tn propria creatie, membru fondator 1866, reconfirmat 2/14 iunie 1867, membru de onoare 23 august / 4 septembrie 1871 al Academiei Románé. 21Välcele Bäi, jud. Covasna, Välcele se aflä Tn Muntii Baraolt. Are ape minerale valorificate prin Tmbuteliere §i tratamente locale. Economia localitätii este bazatä pe activitäti Tn domeniul: prelucrärii lemnului, imbutelierea apei minerale precum §i a exploatärii §i valorificärii apelor minerale Tn beneficial sänätätii. Agricultura prin cultura plantelor, cre§terea animalelor, exploatarea fänetelor, comertul §i agroturismului sunt de asemenea component importante ale economiei locale. ín sat T§i desfä§oarä activitatea apreciatul Centrul de Patologie Neuro - Muscularä „Dr. Radu Horia". 286