Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Istorie fäcändu-se remarcat printre elevii cei mai silitori. ín 1832 a venit la Blaj* 6 7, unde a fost ajutat de profesorul Nicolae Marin §i unde a studiat doi ani filosofia, apoi teológia, avändu-i ca mentori pe Timotei Cipariu8 §i George Baritiu9. Acesta fiind un coleg mai värstnic §i care Ti va deveni prieten apropriat. Acesta era §i organizatorul unei echipe teatrale, Corneliu Gaiu §i Gunter Klein, Manualul pentru gimnaziu Culturä §i civilizatie la Bistrita, Bistrita, 2015, p. 50). 6 Liceul piari§tilor ordinul cälugäresc romano-catolic a cärui misiune este educarea tineretului. A fost fondat ín anul 1597 de Iosif (Jósé) de Calasanz la Roma, de unde s-а extins Tn toatä Europa. Pärintele Ordinului Piarist urmärea un scop educativ universalist, nediferentiat §i strict religiös. ín Transilvania prima §coalä a fost infiintatä de piari§ti la Bistrita in anul 1717. A avut continuitate pänä Ia reforma invätämäntului din 1948. A fost parte componentä a ansamblului mänästirii ordinului piari§tilor, azi integrat in ansamblul bisericiiromano-catolice ,,Sf. Treime", Str. Sincai Gheorghe 26 (loan Józsa-Józsa, Piari§tii §i romäniipänä la 1918, Aiud 1940). 'La Blaj, in ziua de 11 octombrie 1754 §i-au inceput activitatea educativä trei§coli:„§coala de Ob?te”, ”§coala de latinie” §i ”§coala de preotie”. Piatra de temelie a acestor §coli a fost pusä de episcopul InocentiuMicu Klein, insä ele au fost terminate de urma§ul säu, episcopu IPetru Pavel Aaron (1709-1764).Acestea au fost primele §coli sistematice superioare din tara noasträ, in care s-а predate inlimba romána §i in care, pe längä seris, citit §i studii teologice, se invätau limbile sträine §i §tiintele, predate de profesori eruditi, cu studii fäcute la Roma §i Viena. 8Timotei CIPARIU (21 februarie 1805, Panade, azi jud. Alba - 22 august/3 septembrie 1887, Blaj, azi jud. Alba), filolog, lingvist etimologist, revolutionär cu о participare majorä la 1848-1849, carierä didacticä, publicist, membru fondator al Academiei Romane, numele fiindu-i consemnat §i in Decretul nr. 698 AL Locotenentei Domne§ti din 22 aprilie/3 mai 1866. ín situatiile conflictuale ivite adeseori intre uniati §i ortodoc§i Timotei Cipariu afirma astfei ecumenismul ce-l cäläuzea: „Cel putin eu sunt omul päcii §i nu pot sä slujesc decät pacea §i dragostea intre frati, sä ne iubim §i sä ne iertäm, sä ne ajutäm §i sä ne adunäm unul cätre altul, cä numai acesta e adeväratul spirit al cre§tinätätii §i numai unirea intr-un cuget §i intru о animä e puterea: §i interesül nostru comun.’’(Timotei Cipariu, Jnceput de autobiografie. Retipärire din cultura cre§tinä, Tip. Seminarului Blaj, f. a. 47 p. [A.N. Biblioteca AS. 56460] retipäritä prin preocuparea lui Stefan Manciulea;lon Bianu, Portrét Timotei Cipariu, in: „Revista Nouä’’, Bucure§ti, anul I, nr. 2, 15 ianuarie 1888; Dim. R. Rosetti, Dictionarul contimporanilor, editia l-a, Editura Litografiei „Populara", „Pasagiul Roman” nr. 12, 1897, p. 54 mentionarea lucrärilor TA.N. Biblioteca IV 6.901]. 6 George (Gheorghe) BARITIU (12/24 mai 1812, sau 4 iunie 1812, Jucul de Jos, azi Jucu, jud. Cluj - 20 aprilie/2 mai 1893, Sibiu), studii la Trascäu, Blaj, Cluj, de filozofie, carierä didacticä din 1835 pänä la 1845, intemeietor al presei romäne§ti in Transilvania prin editarea la Bra§ov din 2 iulie 1838 a periodicului „Foaie pentru minte inimä §i literaturä”, gazetä care a condus la aparitia jurnalului „Gazeta de Transilvania”. Istorie, om politic, participant la Revolutia de la 1848, prezentä activä la 3/15 mai la Blaj, vice pre§edinte al acestei adunäri, membru in comitetul de pacificatiune constituit in octombrie 1848 membru al comitetului pentru apärarea täri, ambele avändu-§i sediul la Sibiu pänä la cäderea ora§ului in martié 1849 in mäinile maghiarilor, cänd au fost nevoiti sä treacä in Tara Romäneascä, ajungänd la familia sa la Cämpina, unde insä a fost arestat de о patrulä a armatei ruse care ocupase zóna. A fost purtat la Ploie§ti, Cernäuti unde a fost eliberat la interventia expresä a familiei Hurmuzaki care l-а preluat §i gäzduit la Cernauca pänä la sfär§itul inäbu§irii revolutiei din Transilvania. La 1850, a putut relua activitatea de gazetar §i editor al periodicelor sale. La 1850 a intervenit suprimarea ca urmare a publicärii raportului lui Avram lancu. Era de fapt о retipärire a ceea ce se publicase in limba germanä la Viena. A fost nevoie de о stratagemä, realizarea rocadei, responsabil fiind lacob Mure§anu. La 1852 un consortiu de comercianti romäni au infiintat fabrica de härtie din Zärne§ti, G.B. fiind numit director comercial, functie onoratä timp de 20 de ani. La 1860, la cererea mitropolitului ßaguna, a elaborat proiectul de Statut al ASTRA, el fiind membru fondator. La 1861 la declan§area luptelor politice G.B. s-а aflat in primele ränduri, reactiile fiindu-i audiate in dietä la Sibiu, in senatul imperial de la Viena. Dupä 1872 G.B. s-а mutat la Sibiu, acolo a infiintat periodicul „Observatorul” 1878-1885 prin care a actionat ca indrumätor cultural al neamului romänesc. A fost perioada cänd pentru „delicte de presä” i-au fost intentate procese soldate cu achitarea de cätre jurii. La 1881 a contribuit la constituirea Partidului National Román 284
