Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Ionela Simona Mircea: Martha Bibescu, Izvor, ţara sălciilor. Redescoperirea unui destin în slujba Romăniei
Marisia XXXVII altor autori consacrati. Corespondenta purtatä de-а lungul vremii cu prieteni apropiati sau indepärtati a luat forma unor volume care trezesc §i acum interesül prin subiectele abordate §i maniera de prezentare. A pus pe härtie gänduri, ín momente de cumpänä ori de bucurie, de resemnare sau de sperantä, texte care, de§i din punct de vedere al rigoarei e dificil sä fie incadrate Tntr-un anume gen literar, sunt incä gustate de public. lubirea fatä de pämäntul natal §i oamenii de acasä, iubirea fatä de oameni, Tn general, puterea de a da forma scrisä lucrurilor esentiale, care nu-i scapä, räzbat, de fiece data, din rändurile care poartä semnätura Marhei Bibescu, definind-o ca scriitoare, ca om, ca románca. Lucrarea la care ne-am propus sä zäbovim Tn acest studiu, §i despre care eredem c-o define§te Tn bunä mäsurä, este: Isvor: le pays des saules (Izvor, tara sälciilor), nimic altceva decät “un sumum de träiri, sentimente, intelegere, admiratie, mändrie, comunitate de idealuri”, subsumate marii iubiri pe care a simtit-o fatä de tara ei §i fatä de oamenii simpli ai acestui pämänt, о carte de istorie, etnografie, psihologie §i sociologie deopotrivä. Dupä aprecierile unanime ale criticilor literari ai operei Marthei Bibescu, aceasta a reu§it exemplar sä-§i promoveze tara §i neamul Tn literatura universalä cu ajutorul limbii franceze, limbä ре care о folose§te §i pentru a serié §i publica la Paris, Tn 1923, cartea Isvor: le pays des saules. E cunoscutä de exegetii operei printesei, §i nu numai, aprecierea lui Rainer Maria Rilke, Tntr-o scrisoare adresatä lui Ion Pillát: “Cum sä nu iube§ti Románia dupä ce ai citit lzvor?"\ Dupä lectura primei traduceri a volumului, Izvor, tara sälciilor1 2 3, Vasile Párvan, care-i era prieten, Ti scria: “Contemplánd viata poporului, dumneavoasträ ati fäcut operä nu numai de naturalist [...] ci §i operä de artist lyric, care se oglinde§te ín apa lini§titá a sufletului popular si operä de filosof stoic [...]. Ati cäntat pe fratele nostru,poporul din tara sälciilor”5. Totu§i, volumul, elogiat §i prefatat intäia oarä de Mihail Sadoveanu,4apreciat de criticii timpului, a stärnit furia legionarilorpoate §ipentru faptul cä editorul era evreu. Mai tärziu, in 1968, §i generálul Charles de Gaulle se va folosi de cartea Marthei Bibescu pentru a-§i face о primä impresie despre Románia pe care urma s-о viziteze. Printesa Bibescu a scris Isvor: le pays des sau/escon§tientä de apartenenta ei la acest loc, declarándu-§i ata§amentul fatä de acest spatiu cu puternicä incärcäturä spiritualä, un loc de poveste §i de povestit datoritä oamenilor de aici, pästrätori de traditii, iubitori de frumos, cu darui vorbirii, mode§ti §i semeti in egalä mäsurä, “un popor inzestrat” care a reu§it sä räzbatä färä a se face §i suficient cunoscut.Sunt mai mult decät vizibile simpatia, admiratia §i dragostea printesei fatä de täranii, pe atunci, exploatati, umiliti, dar räbdätori, credincio§i, curajo§i. Chiar daeä astäzi cartea poate pärea expresia unui patriotism de tip messianic, pa§optist, invechit, multe dintre cele povestite de printesä, obiceiuri, traditii, cutume, fiind, pentru cei mai multi dintre noi, doar simple relieve, e adevärat, pitore§ti, de interes pentru speciali§ti, captivantä rämäne maniera de prezentare, generozitatea prozatoarei care, de§i de rang inalt, cunoa§te §i intelege viata grea a celor de jos, captivante rámán umorul, culoarea §i mai ales freeventa inaltä cu care a §tiut Martha 1 Maria Bräescu, Cuvänt inainte, in Martha Bibescu, Izvor, tara sälciilor, Bucure§ti, 1994, p. 10. 2Prima traducere a fost fäcutä ín 1938. 3Vasile Párvan, Corespondenta §i acte, Bucure§ti, 1973, p. 234. 4Abia dupä patru decenii de la prima traducere, volumul este tradus din nou §i prefatat de Tudor lonescu. 157
