Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Ionela Simona Mircea: Martha Bibescu, Izvor, ţara sălciilor. Redescoperirea unui destin în slujba Romăniei
Marisia XXXVII Martha Bibescu, Izvor, tara sälciilor. Redescoperirea unui destin Tn slujba Romäniei lonela Simona MIRCEA* Martha Bibescu, Izvor, the land of the willow trees. Rediscovering a destiny in the service of Romania Summary Under the impact, yet, the Great Union, grieving that due to opportunism and the interests of the big powers, Romania is still kept in the shadows, prevented from developing that Romanians are constantly forced to defend themselves and demonstrated through enormous sacrifices, resorts interiors and steadfastness, keeping their cohesion, their specific national, Martha Bibescu anticipates that this time people will be heeded. Irretrievably linked to this land, he feels a duty to disclose even the world a glimpse of what defines Romanian peasant culture, traditions and way of simple to think, to feel, to relate to everything around. Key-words: Martha Bibescu, Romania, Izvor, Romanian traditions Motto: Minciuni §i vis sínt toate Un lucru-i sigur insä: Cä-n zhorul őrei repezi §i viata noasträ-i prinsä Cu trandafirii-odatä tree värstele pe piai. Ce surdä este viat a cánd női ii spunem: Stai! (Martha Bibescu, La umbra lui Omar Khayyám, trad. $t. Aug. Doina§, in SecolulXX, 8/1971) Scriitoare romána de limbá francezä sau seriitoare francezä de origine romänä, a§a cum о catalogheazä criticii literari §i toti cei care au cunoscut-o, Martha Bibescu, „legatä prin sänge §i aliantä”* 1 cu cäteva dintre cele mai vechi familii boiere§ti de la noi, s-а impus nu doar prin scriiturä, un atuu care i-a adus recunoa§terea europeanä prin distinctiile ce i-au fost conferite2, ci §i prin franchete, Stil, personalitate, prin implicare totalä Tn tot ceea ce a crezut, afirmändu-se din tinerete ca о femeie frumoasä, puternicä §i inteligentä, ca un spirit curios, temerar, ambitiös, stärnind pretutindeni admiratie §i invidie deopotrivä. Dacä pe filiera genealogicä paterna venea dintr-o familie modestä3, abia generatia tatälui scriitoarei, Ion Lahovary, reu§ind sä detinä functii importante Tn stat4, ’ Muzeograf, Muzeul National al Unirii Alba lulia; e-mail: ionelasimonamircea1966@yahoo.com 1Martha Bibescu, Jurnalpolitic (ianuarie 1939-ianuarie 1941), Bucure§ti, 1979, p. 8. 2Tn 1954 prime§te Marele Premiu de Literaturä al Academiei Franceze, in 1955 devine membrä a Academiei Regale de limbä §i literaturä francezä din Bruxelles, iar in 1962 prime§te din partea Frantei Legiunea de Onoare (Légion d'honneur), cea mai inaltä distinctie civilä §i militarä francezä. 3ldem (Abia spre sfär§itul secolului al XVIII-lea e cunoscut un Petrache Lahovary, intendent al monetäriei sultanului). 4 Ion Lahovary, tatái Marthei, a fost pre§edinte al Senatului Romäniei, ministru al Romäniei la Paris, ministru de Externe al Romäniei, Alexandru Lahovary, fratele lui Ion Lahovary, a detinut portofoliile Justitiei, Domeniilor §i Externelor Tn cäteva guverne conservatoire, iar generálul lacob Lahovary, de asemenea conservator, a detinut portofoliul Ministerului de Räzboi de patru ori §i о datä pe cel al Ministerului de Externe. (Vezi: Martha Bibescu, op. cit, p. 9). 153
