Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Ionela Simona Mircea: Martha Bibescu, Izvor, ţara sălciilor. Redescoperirea unui destin în slujba Romăniei
Is torié ascendentii Smarandei Ema Mavrocordat, mama Marthei, proveneau din familii ilustre. Smaranda Ema Mavrocordat a fost stränepoata lui Constantin Mavrocordat (1711-1769), domnitor, cänd al Moldovei, cänd al Tärii Romäne§ti, reformator §i от de mare culturä, tatái acestuia, Neculai Mavrocordat, coboránd din dinastia Mu§atinilor pe linie feminina, iar prin Maria Voichita, sotia lui ßtefan cel Mare, din puternica §i marea familie a Basarabilor care au dat romänilor patrusprezece voievozi1. Aceastä rudenie, de care a devenit con§tientá din primii ani de viatá, a marcat personalitatea Marthei Lahovary färä Tnsä а о zdrobi. Cu un uria§ potential creator, atät Tn plan personal cät §i Tn plan literar s-а ridicat deasupra rigidelor conventii ale epocii, dänd dovadä de talent, elegantä, rafinament, afirmändu-se ca un от care §tia exact cine este §i ce-§i dore§te. Educatie a primit la Tnceput Tn familie, beneficiind de serviciile unor guvernante §i institutoare, apoi Tn Belgia, Tn cadrul unei §coli particulare de fete, totul sub supravegherea atentä a tatälui §i a unchilor ei,“marii Lahovary”. Bunicul ei, Alexandru Mavrocordat, a Tnvätat-o sä deprindä treptat pläcerea lecturii, cu precädere istorice, a Tnvätat-o sä-§i onoreze strämo§ii, sä-§i pretuiascä independenta. Cu о lecturä solidä, din Vergiliu, Tacit, Hugo, Chateubriand, Diderot, Voltaire, Montaigne, Corneille, cu о memorie fenomenalä, des amintitä de toti care au cunoscut-o, Martha a Tnceput de timpuriu sä vorbeascä §i sä citeascä Tn limba francezä, apoi Tn limba englezä §i Tn limba germanä. Profitänd de pozitia tatälui säu, de §ef al Legatiei Romäniei de la Paris, de vizitele diplomatice ale acestuia, Martha Lahovary a luat contact cu diverse culturi, s-а mi§cat Tntr-un cerc de oameni ilu§tri care au Tnvätat-o sä gändeascä liber, sä vorbeascä §i sä aleagä. Educatia primitä acasä, apoi la pesionul de la Biarritz, §ederile la Paris ori la vila din Normandia, iar mai tärziu, dupä cäsätorie, la Mogo§oaia §i la Posada, contactele cu elita timpului, regi §i regine, printi §i printese din familiile domnitoare ale Europei2, politicieni, scriitori, arti§ti, oameni de lume, i-au desävär§it intelectul, au ajutat-o sä se cunoascä §i sä obtinä elegantä §i, mai ales, fermitate Tn atitudine, läsändu-i pe “aristocrati cu aristocratismele lor” iar ea rämänänd consecventä cu ea Tnsä§i3. Cäsätoria cu George Valentin Bibescu4 (fiul lui George Bibescu, fost ofiter al lui Napoleon al lll-lea, §i al Henriettéi de Caraman-Chimay, nepoatä a lui Napoleon Bonaparte §i fostä printesä de Bauffremont, vär primär cu Anna Elisabeta Bräncoveanu, contesä de Noailles §i, de asemenea, cu Elena Bräncoveanu, printesä de Caraman-Chimay, vär cu Anton §i Emanuel Bibescu, Tn relatii de rudenie cu multe alte personalitäti din elita romäneascä §i europeanä a timpului), i-a asigurat Marthei Lahovary, devenitä Bibescu, Tncä de la о värstä fragedä, о impresionantä pozitie Tn societate, о impresionantä avere, posibilitatea de a cälätori múlt, de a cunoa§te 1/ctem. 2 Regele Carol I §i regina Elisabeta, regele Ferdinand §i regina Maria, regele Carol II, Kronprinz-ul Friedrich Wilhelm al Germaniei, regele Alfons XIII al Spaniei etc. 3Martha Bibescu, La bal cu Marcel Proust, trad. Tudor lonescu, Cluj Napoca, 1976, 11. 4Dincolo de originile-i aristocratice, a participat activ la lupta pentru Marea Unire.Aviator pasionat, printul Bibescu s-а Tnrolat voluntar in Armata Romänä, sub comanda lui cele douä escadrile de recunoa§tere ale fortelor aeriene románé realizänd, cu un curaj devenit legendär, numeroase raiduri deasupra liniilor germane.Tn 1932 devine pre§edinte al Federatiei Aeronautice Internationale din 1932, initiind un acord aerian semnat de 22 de täri, creind 42 de aerocluburi in Europa, Asia §i Africa, efectuänd numeroase zboruri la man§a avionului, ca pilot, combatant in primul §i Tn cel de-al doilea räzboi mondial, cu ideea destinului Romäniei puternic §i mereu ancoratä intr-insul. Moarela sfär§itul lui octombrie 1940, la Bucure§ti. 154
