Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Mădălina Elisabeta Constantin: Identitate romănească şi europeană în contextul Cruciadelor vechi şi noi
Is torié constituit Ia Salonic, Ahaia, dar au fost ínvinse de statele grece§ti succesoare ale Imperiului Bizantin, mai ales Imperiul de Niceea6. Papa Inocentiu al Ill-lea spunea ín apelul din 1215 la cea de-а cincea cruciadä cä scopul deciarat al acesteia este ajutarea fratilor cre§tini §i restaurarea lerusalimului: „Cum iube§te un om pe aproapele säu ca pe sine Tnsu§i, dupä Tnvätätura divinä, §tiind cä fratii säi cre§tini dupä credintä §i dupä nume sunt privati de libertate, sub jugul celei mai grele robii, de cätre musulmanii perfizi, §i nu se angajeazä sä Ti elibereze? Oare din Tntämplare ignorati cä mii de cre§tini sunt tinuti Tn robie §i sunt Tnchi§i de musulmani §i torturati Tn chinuri nenumärat7. Nenumäratele apeluri, disperate, ale Constantinopolului asediat de turci Tn 1453, dar §i cererile de ajutor pe care tärile románé le-au adresat Tn atätea őri confratilor cre§tini din Apus au rämas Tnsä aproape färä ecou. Pe de altä parte Tnsä, rezistenta romäneascä a asigurat secole de linkte Europei de Apus, Tntr-un context Tn care nici celalalte cruciade din secolul al Xlll-lea nu au avut mai mult success decät incursiunile anterioare, secolele urmätoare fiind strälucitoare pentru musulmani8, ale cäror regate devin din ce Tn ce mai consolidate, sub о conducere unicä, otomanä, §i cu о con§tiintä unicä, islamicä. Musulmanii se extind dupä cucerirea Constantinopolului, invadänd Italia (1480, cucerirea Otranto-ului §i asedierea Romei de cätre sultanul Mehmet al ll-lea) §i asediind Viena9 (1529). S-а constituit Liga Sfäntä, care a reu§it Tn 1571 victoria de la Lepanto (una din rarele victorii anti-otomane ale vesticilor pänä Tn secolul al XlX-lea, cänd Imperiul Otoman se descompune läsänd Tn urmä nostalgia puterii, dar §i visul unitätii islamice orientatä spre räzboi sfänt, cu un pol de conducere oscilant Tntre Turcia §i alte mai puteri financiare musulmane). Este interesant cum, Tn pofida victoriilor reduse, Europa apuseanä reu§e§te sä T§i asigure pacea dupä cäderea Constantinopolului §i secolul care a urmat. Ce anume s-a intamplat, care a oferit Europei de Vest lini§tea Rena§terii, opulenta feudalä contrastantä cu pauperizarea maselor, zorii lluminismului etc? Nu о data cruciatii au Tncheiat armistitii cu musulmanii. Ce i-ar fi fäcut pe musulmani sä T§i respecte cuväntul? Poate neputinta de a trece de tärile románé. Spre deosebire de cruciati, romänii nu §iau propus sä cucereascä teritorii, ci sä T§i apere propria pozitie strategicä. ín cazul nostru, spre deosebire de altii (vechi, §i noi), pozitia strategicä nu era la mii de kilometri de casä, ci Tnsä§i casa. Popor ne-nomad, poporul román Tn componenta sa medievalä a asigurat rezistenta cre§tinä cu con§tiinta profundei legäturi cu teritoriul, strämutarea 6 De§i Balduin II a fost ínvins ín 1261 de cätre impäratul Mihail al Vlll-lea Paleologul, fiind nevoit sä se retragä in exil, titlul a continuat sä fie revendicat pänä in secolul al XlV-lea, semn cä Imperiul Latin se dorea restabilit (cäderea Constantinopolului sub turci a pus cápát dorintelor restauratoare). 7 Madden, Thomas F., Adevärata istorie a Cruciadelor, insidecatholic.com, 24 aprilie 2011, trad. Florin Tatu, http://lumea.catholica.ro/2011/04/adevarata-istorie-a-cruciadelor/ 8 "Cruciada Alexandrianä” din 1365 a fost generata de interese financiare legate de principalul port la Mediterana al Egiptului, mai degrabä decät de zel religiös. Pe fondul supunerii bulgarilor §i a sárbilor, precum §i al deselor incursiuni otomane de pradá la nordul Dunárii, ’’Cruciada” de la Nicopole, initiatä de regele ungar, Sigismund, la data respectivä §i vicar al Imperiului German, s-а sóidat cu о ru§inoasä infrängere la 25 septembrie 1396, care va descuraja vreme de mai bine de jumätate de secol orice incercare de cooptare a apusenilor Tn sprijinul tärilor rämase singure in prima linie: tärile románé (inclusiv Ungaria, care detinea Ardealul, direct vizát de fiecare släbire a rezistentei din Tara Romäneascä). 9 Soliman Magnificul a fost oprit Tn planurile sale de expansiune spre Germania nu de europeni, ci de furtunä, care l-а obligat sä abandoneze maré parte din artileria grea. 12
