Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Mădălina Elisabeta Constantin: Identitate romănească şi europeană în contextul Cruciadelor vechi şi noi
Marisia XXXVll nefiind о alternativa. Pentru romäni, lerusalimul nostru era pämäntul romänesc, spatiu vital, iar lerusalimul ceresc era Tn credintä §i in a§teptare, cu convingerea simplä dar certä cä Dumnezeu este fidel promisiunilor Lui. Poate cä nici acum europenii nu au Tnceput sä reflecteze la posibilitatea realä de realizare a obiectivului cuceririi Tntregii lumi, cu atät mai putin avänd Tn centru о religie. Islamul a reu§it sä coaguleze popoare diferite, culturi §i traditii, conturändu-le tuturor nu doar unitatea, ci §i con§tiinta identitätii musulmane, Tntr-un proces invers celui prin care Europa vrea sä adoarmä con§tiintele national-religioase pentru a se trezi con§tiinta europeanä laicä. Europa träie§te Tntr-o stare de “political correctness” Tn care nu se pot Tntampla decät lucrurile conforme cu filosofia (artificial §i utopicä, oricät de frumoasä ar fi ea ca teorie) pe care singurä §i-a creat-o. Consecintele Cruciadelor l-IX a. Se consolideazä identitatea colectivä a statelor europene catolice sub autoritatea papalä, cu о forrná armatä (chiar dacä de proastä calitate strategicä Tn luptele de térén, victoriile fiind cél mai adesea ascunse §i rezultat al diplomatiei de culise). b. Foste teritorii bizantine devin proprietatea apusenilor, regate latiné (inclusiv imperiul latin de Constantinopol, care va släbi ora§ul §i va u§ura ulterior cäderea acestuia sub turci, fenomen care a dus la degradarea severä a relatiilor biserice§ti bilaterale). c. ínflorirea Genovei §i a Venetiei prin redeschiderea Mediteranei pentru comert (concomitent cu crearea de noi rute comerciale, dominate de apuseni, dar §i cu dezvoltarea unor ramuri industriale, cum ar fi constructia navelor necesare pentru transportul trupelor, impulsionarea comertului cu märfuri din Orient, mai ales condimente §i mätäsuri). d. Consolidarea autoritätii regale (§i a averilor coroanei, prin confiscarea averilor nobililor care refuzau sä piece Tn cruciadä sau atribuirea acestora Tn cazul nobililor care mureau färä mo§tenitor). e. Dezvoltarea ora§elor (§i a burgheziei acestora, Tndeosebi cämätarii - prin Tmprumuturile acordate celor care plecau la cruciadä). f. Dobändirea de resurse consistente (din donarea averilor/cumpäräri de la cei care plecau Tn cruciadä, din jefuirea teritoriilor tranzitate, inclusiv cre§tine, dar §i din räscumpäräri). g. Cre§te expectanta luxului nobiliar/ecclesial, deci erese §i taxele täranilor. h. Influente din Orientul musulman, reflectate Tn §tiintä, artä etc. i. Noi dimensiuni Tn filosofie, literatura, arte, multe accentuänd cavalerismul, pietatea, curajul. Noile Cruciade Termenul de cruciadä a fost folosit Tn contextui luptei Tmpotriva terorismului. ín 11 septembrie 2001, dar §i Tn ziua doliului national (16 septembrie 2001) Tn amintirea celor 13
