Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Răzvan Mihai Neagu: Consideraţii pe marginea vieţii şi activităţii lui Basiliu Podoabă, directorul Băncii "Economul" din Cluj
Marisia XXXVII Basiliu Podoabä a fost tinta unei adevärate campanii de presä, care tintea defäimarea sa. Astfel, publicatiile maghiare Magyar Állam, Keleti Értesitö din Budapesta §i Ellenzék l-au acuzat cá íntr-un discurs tinut la Cluj a scos ín evidentá activitatea politicä a bäncilor romäne§ti. Podoabä a afirmat cä nu tinut un astfel de discurs §i a considerat cä toate acestea sunt opera guvernului budapestan condus de baronul Bánffy Dezső (náscut la Cluj) recunoscut pentru politica sa profund nationalista. Directorul de la Economul a ráspuns acestor acuzatii íntr-un stil glumet afirmänd cä dacá se va dovedi cá el a tinut acél discurs va face о donatie de 1.000 de florini societätii culturale maghiare EMKE, iar in caz contrar autorul articolului incriminator din ziarul Magyar Állam sä achite bisericii románé din Cluj aceia§i „4Q suma ín anul 1902 Basiliu Podoabä a avut un räsunätor proces cu avocatul clujean Indre §i fiul säu Ia Curtea cu jurati din Cluj. Acuzatia principal era cä directorul Economului face о politicä favorabilä Romäniei, de unde a avut §i sustinerea financiarä §i promoveazä ruperea Transilvaniei de Austro-Ungaria. О altä acuzatie era cä, in calitate de preot a cäsätorit 52 de maghiari cu románcé, de§i ace§tia erau deja cäsätoriti, giränd astfel acte de bigamie49 50. Firesc, aceste acuzatii erau fantasmagorice, dar eie au contribuit substantial Ia §ubrezirea pozitiei lui Podoabä ín interiorul bäncii §i au lovit in credibilitatea Economului. Coroborate cu actele de management defectuos ale lui Podoabä, ele au condus in final la pierderea pozitiei de director executiv (1905). ín perioada directoratului lui Basiliu Podoabä au avut loc douá majorári a capitalului social al Bäncii Economul. Prima in 1897 de la 50.000 de florini la 100.000 de florini realizatá printr-o emisiune de 1.000 de actiuni a 50 de florini pe actiune, iar a doua ín 1905, care a avut mai múlt un scop propagandistic care viza demonstrarea solvabilitätii §i a soliditätii bäncii afectatä de disensiunile grave de la nivelul conducerii51. Tot in timpul mandatului lui Podoabä s-а desfä§urat la Cluj in 1899 a doua conferintä a bäncilor romäne§ti. inainte de lucrärile propriu-zise s-а tinut la Banca Economul о reuniune la care au participat functional, care au reprezentat 49 de institute de credit romäne§ti. Pre§edinte de onoare al biroului a fost ales Basiliu Podoabä52. Anul 1905 a fost unul nefast pentru viata §i activitatea lui Podoabä, care a fost obligat sä-§i cearä pensionarea §i astfel sä piardä conducerea Economului. I s-a aprobat acordarea pensiei incepänd cu 10 ianuarie 190653. Revlsta economicä din 24 septembrie 1905 titra: Precum afläm directorul executiv de pänä acum al acestui Institut, dl Basiliu Podoabä, a fost trecut din motive sanitäre la penziune §i locul devenit vacant directiunea 1-a mtregit, alegänd director executiv pe dl Dr. Arnos Fräncu, advocat ín Cluj, fost §i pänä acum membru al directi и nii54. Din formularea acestui anunt reiese dar faptul cä Podoba a fost indepärtat de la conducerea bäncii invocándu-se motive medicale. La momentul pensionärii lui Basiliu Podoabä i s-а luat §i о declaratie de asigurare prin care a fost determinat sä i§i asume räspunderea pentru eventuale pagube care s-ar fi produs din vina sa. Noul director, Amos Fräncu a dispus о investigate pentru identificarea eventualelor prejudicii aduse bäncii de 49/b/ciem, p. 403-404. 50lbidem, p. 208. 51Ibidem, p. 264. 52lbidem, p.429. 53Ibidem, p. 208. 54Revista Economicä, anul VII, Sibiu, 24 septembrie 1905, nr. 39, p. 337. 133
