Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Răzvan Mihai Neagu: Consideraţii pe marginea vieţii şi activităţii protopopilor greco – catolici de Turda in prima jumătate a secolului al XX-lea
Istorie Fidel crezului säu politic national, dar §i familiei din care fäcea parte, Nicolae Portos Ratiu a luat parte la Mi§carea Memorandistä. La Tntoarecea lui Dr. loan Ratiu de la Viena, el l-а a§teptat Tn gara Cämpia Turzii, ducändu-l intr-o locatie ascunsä pentru а-l feri de räzbunarea celor care nu erau de acord cu Memorandul. ín timpul procesului memorandi§tilor de la Cluj (1894), preotul Ratiu s-а ocupat de cazarea martorilor veniti in sprijinul acuzatiilor2'. Intre 1897-1903 a fost preot paroh la Tritenii de Sus. ín anul 1903 Ratiu a fost numit paroh de Turda Veche, dupä о perioadä in care parohia a rämas vacantä timp de doi ani, in urma decesului fostului titular, Alexandru Pop Ramontian (1901). Instalarea lui Nicolae Portos Ratiu in biserica ridicatä de ilustrul säu inainta? Baziliu Ratiu, a avut loc la 9 august 1903, fiind oficiatä de protopopul Turzii, Artemiu Codarcea, in prezenta unei numeroase asistente. Remarcäm prezenta avocatului turdean, Eugen Pätäceanu, pre§edintele Reuniunii meseria§ilor romäni §i a lui Baziliu Podoabä, directorul Bäncii Economul din Cluj. Dupä ceremonia instalärii noului preot paroh a urmat un banchet la Hotelul Europa . La scurt timp de la instalare, Ratiu §i-a fäcut intrarea in societatea ora§ului Turda, iar la 11 octombrie 1903 a participat la Petrecerea de culesul viitor organizatä la Hotelul Europa, in beneficiul ambelor biserici romäne§ti din ora§ul de pe Arie§ (greco-catolicä §i ortodoxé). Pre§edinte al petrecerii a fost protopopul ortodox lovian Mure§an, iar vicepre§edinte proaspätul paroh greco-catolic de Turda Veche, Nicolae Portos Ratiu. ín urma donatiilor s-au sträns 120 de coroane, care au fost impärtite in mod egal celor douä biserici romäne§ti27 * 29. Acest eveniment nu a fost singular in peisajul societätii romäne§ti din Turda, inaugurändu-se о adeväratä traditie. Cei doi clerici (lovian Mure§an §i Nicolae Portos Ratiu) au fost prezenti la numeroase actiuni in beneficiul comunitätii romäne§ti, atät inainte, cät §i dupä Marea Unire, oferind din acest punct de vedere un exemplu aproape singular la nivelul Transilvaniei, de conlucrare §i cooperare pentru binele comun indiferent de confesiune. Cei doi clerici au inaugurat astfei la Turda un frumos §i fructuos parteneriat, care va fi о caracteristicä esentialä a comunitätii romäne§ti din ora§ul de pe Arie§. Proaspät instalat, Ratiu a condus in 29 noiembrie 1903 о adunare bisericeascä a parohiei Turda Veche in cadrul cäreia s-а decis crearea unei Reuniuni de inmormäntare §i a unei Reuniuni pentru infrumusetarea bisericii parohiale. Totodatä s-а decis ca incepänd cu 1 ianuarie 1904 in bisericä sä fie expus portretul lui Baziliu Ratiu, ctitorul acesteia30 *. Acest portrét a costat 18 coroane, fiind plätit de Ida Ciato, väduva avocatului Ludovic Ciato . Pänä la Marea Unire din anul 1918 activitatea clericului a fost dedicatä mi§cärii nationale a romänilor din Transilvania, fiind unul dintre corifeii acesteia din comitatui Turda. íncá de pe vremea cänd era paroh la Tritenii de Sus, Nicolae Ratiu s-а inseris in prestigioasa societate culturalä ASTRA, adeväratä academie a romänilor din Transilvania, fiind pomenit membru al despärtämäntului Turda in anul 190232. ín cadrul acestei institutii, Ratiu a avut о implicare activä, iar о insemnare din 1907 aratä cä el a sustinut о comunicare cu titlul Nutreturile mäiestrite de vite §i 27Daniela Com§a, Maria Magdalena Jude, loc. cit. 2&Räva§ul, anul I, Cluj, 22 august 1903, nr. 21, p. 83. 29Telegraful Roman, nr. 110, Sibiu, 4/17 octombrie 1903, anul LI, p. 451. 30Räva§ul, anul I, Cluj, 5 decembrie 1903, nr. 36, p. 143. 3^Räva§ul, anul II, Cluj, 2 aprilie 1904, nr. 14, p. 59. 32Analele Asociatiunii pentru Literatura Romänä §i Cultural Poporulul Román, nr. IV, iulie-august 1902, nr. 560, p. 56. 114
