Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Răzvan Mihai Neagu: Consideraţii pe marginea vieţii şi activităţii protopopilor greco – catolici de Turda in prima jumătate a secolului al XX-lea
Marisia XXXVII boalele lor, in cadrul adunärii cercuale a despärtämäntului Turda, desfé§uratá la Ceanu Mic (28 iulie 1907)33. Ajungänd paroh Tn ora§ul de pe Arie§, Ratiu s-а implicat profund ín viata socialä romänilor din aceste párti. La 30 octombrie 1904, parohul greco-catolic a fost copre§edinte aláturi de protopopul ortodox, lovian Mure§an al Petrecerii de cules de vH organizatä de elita románeascá din Turda §i Reuniunea meseria§ilor la Hotelul Europa. Taxa de intrare a fost fixatá la 1 coroaná, iar veniturile colectate erau destinate bisericii ambelor confesiuni románe§ti din Turda34. Pe de altä parte a dat dovadá §i de un autentic spirit ecumenic, colaboränd excelent cu protopopul ortodox al Turzii, lovian Mure§an, cu care a avut §i о relatie de amicitie, pentru bunástarea spirituálé §i matériáié a romänilor din Turda. Astfel, la 27 februarie 1904 cu ocazia adunárii generale a Báncii Arie§ana din Turda, cei dói clerici amintiti mai sus sunt mentionati ín calitate de verificatori ai procesului verbal35. Acest fapt demonstreazé capitalul de íncredere pe care íl avea Nicolae Ratiu ín cadrul comunitátii románe§ti din Turda. ín anul 1905, ín cadrul adunárii generale a Báncii Arie§ana (25 februarie), Nicolae Portos Ratiu a fost ales membru al directiunii institutiei de credit36. §colile confesionale románe§ti din Transilvania, atát cele greco-catolice, cát §i cele ortodoxé au fost grav afectate de legislatia §colará din anul 1907, care le §tirbea múlt din autonomie §i practic impunea о maghiarizare fortatá a acestora. Printre cei care s-au ridicat ímpotriva acestor abuzuri a fost §i Nicolae Portos Ratiu. Protestul sáu a fost unul legal, ín calitatea sa de membru al adunárii congragationale a comitatului Turda, aláturi de protopopul ortodox lovian Mure§an. Astfel, la 19 mai 1910, cu ocazia adunárii forului mentionat, Ratiu §i Mure§an au ridicat problema §colilor confesionale románe§ti afectate de légiié educationale ale anului 1907. Cei dói clerici au arátat cá ínvátátorii románi sunt cercetati disciplinar §i cer introducerea unei catedre de limba románá la Gimnaziul din Turda, argumentánd cá §i copii románi ínvatá acolo, iar párintii lor contribuie la finantarea acestuia37. Apárarea §colilor románe§ti ín fata abuzurilor statului a fost о constantá a activitátii lui Nicolae Ratiu. Astfel, ín contextui adunárii congregationale a comitatului Turda-Arie§ din anul 1911 elita romänilor a tinut ín preziua adunárii (10 mai 1911) о consfátuire ín casa avocatului Valér Moldovan, unde a participat §i Nicolae Ratiu aláturi de protopopul lovian Mure§an, de avocatul George Pätäceanu §i altii. Protestul romänilor era cauzat de schimbarea din functia de inspector §colar al comitatului Turda-Arie§ a lui Teglas, care era agreat de toate confesiunile pentru politica sa moderatä38. Membru de vazá al elitei románe§ti din Turda, Nicolae Ratiu a fäcut parte, inainte de 1918, din Partidul National al Romänilor din Transilvania, participänd activ la viata politicá. La 8 octombrie 1911 la Ludu§, filiala Turda a Partidului National Román a organizat о adunare populará, la care au participat printre altii: Nicolae Ratiu, protopopul ortodox lovian Mure§an, avocatii turdeni Valér Moldovan, George Pätäceanu §i Mihai Moldovan. La aceastá adunare a fost prezentá conducerea centralá a partidului ín frunte cu George Pop de Báse§ti, Teodor Mihali, Vasile Lucaciu, Alexandru Vaida Voevod, luliu Maniu §i Vasile Goldi§, discutändu-se despre 33Transilvania. Analele Asociatiunii pentru Literatura Romána §i Cultural Poporului Román, nr. IV, octombrie-decembrie 1907, p. 204. MRäva§ul, anul II, Cluj, 29 octombrie 1904, nr. 44, p. 185. 35Revista Economicä, anul VI, Sibiu, 9 aprilie 1904, nr. 15, p. 141. 36Bunul Econom, anul VI, Orá§tie, 19 martié 1905, nr. 10, p. 3. 37Unirea, anul XX, Blaj, 4 iunie 1910, nr. 23, p. 196. 3STribuna, anul XV, Arad, 5/18 mai 1911, nr. 98, p. 4. 115
