Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Carmen Lucia Petru: "Intrasem pe şosea ca într-un rău care curgea spre graniţă"
Marisia XXXVI „Intrasem pe §osea ca Tntr-un räu care curgea spre granitä”* Carmen Lucia PETRU “We enter on the road like entering into a river that flows to the state boarder“ Abstract The interview is part of a series of mini-histories that reflects the way people perceived and lived the Second World War events in the context of Romania losing Basarabia and Bucovina, how youth from the refugees families, now elders, tell their experiences that marked their destiny. Those memories are still alive and time did not change those tremendous emotions. Cuvinte cheie: refugiu, refugiat, Basarabia, Bucovina, AI Doilea Räzboi Mondial Key words: refuge, refugee, Basarabia, Bucovina, Second World War. - Basarabia. Ne leagä de ea comunitatea de neam §1 Istorle, dar §i comunitatea de speranda dezamägitä §1 a§teptare zadarnicä. Pänä cänd? Desigur, un fapt rämäne cert: suntem persoane istorice. Fiecare generate are nevole de cele anterioare. Dacä täiem legätura cu trecutul, la fel vom face §1 cu vlltorul. Се timp §i ce loc ar trebui sä Invocäm, doamnä Ada G heti и, pentru a ínjelege mai bine destinul tragic al provinciei de dincolo de Prut pe care l-ap träit, un copil ca atátja alpi, íntr-o familie de basarabeni ca atátea altele?- Am venit pe lume la 11 martié 1932 ín Ráchidna, jude|ul Hotin. Párisii mei, Nicolae §i Maria Vrabie, mi s-а spus cá erau ferici|i §i ímpliniti. Doriserá о surioarä pentru fiúi Boris, náscut cu dói ani ínainte. Tata era plutonier de jandarmi §i mica noasträ familie íl urma acolo unde Ti era incredinjat postul. Női, copiii, mergeam des la bunicii materni, Vasile §i Eudochia Hagiu, ín CERLENA MARÉ. Acolo, ín casa bunicii, am petrecut cele mai frumoase clipe ale copiläriei. A§ezatä la 8 km de Prut §i 25 de Nistru, ínvecinata cu douá sate ucrainene, Cerlena Mare era о comunä romäneascä bogatä, cu oameni harnici §i binevoitori. Biserica, centrul viefii comunitare, era spafioasä §i inzestratä cum se cuvine. De hram, „Sfäntul Nicolae”, se fäcea praznic mare.- Existau obiceiuri locale, legate de cult, pe care le putep re memora?- Desigur. írni amintesc cu nostalgie Sfintele Pa§ti cänd fiecare familie ducea la Bisericä un co§ in care erau ouä ro§ii, fripturä de miel, ca§ §i cozonac. Co§ul nostru era acoperit cu un prosop brodat cu trandafiri. Dupä slujbä se a§ezau in jurul Bisericii §i pärintele le binecuvänta. Bucatele sfinjite le duceam acasä unde pränziam in familie. Nouä, copiilor, ne pläceau ouäle inro§ite, mai ales ciocnitul. in lunea de dupä Duminica Tomii era ziua mortilor. Tot satui mergea la cimitir, cu ouä ro§ii, cozonac §i prájituri. Copiii umblau dupä „pomii” ímpodobiti cu mere §i bomboane. Se dädeau de pomanä cäni|e cu vin sau apä. Cänd, dupä moartea lui Stalin, ni s-а permis sä mergem ín vizité la női acasä am väzut, din mersul trenului, * Interviu cu d-na Ada Ghefiu, näscutä la 11 martié 1932, Tn comuna RÁCHIDNA, judetul Hotin, din parinfii Nicolae §i Maria Vrabie.Singurul frate,Boris, s-а náscut ín anul 1930. 317
