Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Florin Bengean: Aspecte din viaţa preoţimii ortodoxe romăne din Transilvania între anii 1865-1918
Istorie 1 Decembrie 1918 nu trebuie considerat Tnsä ca un act izolat, ci ca un rezultat al luptei de veacuri a poporului román pentru independent §i unitate nafionalä. Intrarea Romániei ín rázboi, ín august 1916, a determinat autoritätile ungare sä porneascä о puternicä actiune de reprimare a oricäror manifestäri cu caracter romänesc din Transilvania. Atenjia lor s-а índreptat mai ales asupra intelectualilor romäni, íntre care se numärau §i preotii parohi §i invätätorii §colilor «poporale» ale Bisericii. Aproape 150 de preoti, ortodoc?i ori uni^i, au fost aruncati ín ínchisorile din Cluj, Tärgu Mure§, Odorhei, Oradea, Timisoara, Caransebe§, Seghedin etc. Unii dintre ei au fost condamnati la moarte sau la ani grei de inchisoare pentru «trädare de patrie» sau «spionaj in favoarea Romäniei». íntre ace§tia se numärä: Coman Baca §i loan Coman, condamnati la moarte prin spänzurätoare (pedeapsa n-a fost insä executatä), Teofil Päcurariu, Mihail Ganea, Nicolae Munteanu, Iosif Catavei, Lázár Popa, Nicolae Vlad, loan Capätä, loan Modroiu, loan Bogdan, loan Nan, Gheorghe Neagovici, Aurel Maghet. Despre soarta cátorva preoti nu s-а mai aflat nimic, semn cá au fost uci§i. íntre cei morti in inchisoare consemnäm pe Alexandru Atnagea, loan Pop David. Opt preoti au fost impu§cati de soldati din armata ungará la inceputul anului 1919: loan Opri§, Atanasie Conceatu, Cornel Leucuta, Cornel Popescu, Augustin Tärziu, Mihai Dänilä, Isidor Silaghi, Corneliu Gavri§. Tot atunci cätiva au fost condamnati la moarte, dar salvati de trupele románé sau de credincio§i. Alti peste 200 de preoti §i vreo 15 preotese (unele cu copii mici) au fost deportati in judetul Sopron, regiunea cea mai indepärtatä din Ungaria de vest. Acolo au träit ín cea mai neagrä mizerie, avänd domiciliu fortat, fie in ora§ul Sopron, fie in satele judefului. Mai putini au fost deportati in Zombor §i Becicherecul Mare, in nordul Serbiei de azi. Cätiva preoti §i-au pierdut viata in acest exil, ca: protopopul Dr. Gheorghe Dragomir, Petru Langa, Dumitru Deac; aproape 20 de preoti au murit la cäteva luni dupä eliberarea din inchisoare sau din deportare. Peste о suté de preoti — mai ales din judetele Bra§ov, Fágára§ §i Sibiu — au fost nevoiti sä-§i päräseascä parohiile §i sä se retragä in vechea Románie, odatá cu trupele románé care intraserä ín Transilvania in august 1916. Unii din ei au fost ránduty ca preoti in diferite parohii din Moldova, altii au fost nevoiti sä pribegeascä prin Ucraina, de unde s-au reintors la sfár§itul anului 1918. íntre cei trecuti atunci in Románia se numära §i studentul teolog Nicolae Colán, viitorul mitropolit al Ardealului, care a lucrat ín redactia ziarului „Ardealul”, devenit „Románia Nouá” la Chi§ináu. Mai multi preoti au slujit in calitate de confesori militari, aducánd cuvánt de mángáiere §i invätäturä soldatilor romäni din armata austro-ungarä, care luptau pentru interesele unor sträini asupritori7. Unii din ei au avut apoi rosturi de seamä in organizarea corpurilor de voluntari románi din Italia §i Rusia. Cunoscutul luptätor pentru drepturile poporului román Vasile Lucaciu, care a trecut in tara marná in 1914, impreunä cu Octavian Goga, desfä§uränd о largä actiune pentru intrarea Romäniei in räzboi, aläturi de Puterile Antantéi, a fost ales tot atunci pre§edinte al Ligii Culturale. ín 1917 a fost trimis de Guvernul román in America (prin Siberia), impreunä cu preotul ortodox din Orä§tie, loan Mota §i cu ziaristul Vasile Stoica, iar 7Ibidem, p. 381. 24
