Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ion Zainea, Beáta Ménesi: Oradea după Marele Război. Aspecte demografice, politice, economice şi culturale
Marisia XXXVI Aläturi de asociatiile culturale romäne§ti, au continuat sä activeze principalele asociatii culturale maghiare. In 1920, s-а Tncercat refacerea Societätii Literare Ady Endre. íncercarea a e§uat Tnsä, societatea neprimind aprobare de functionare, astfei cä obiectivele ei au fost preluate, pe la mijlocul deceniului al treilea, de Societatea Szigligeti, о societate cu vechi tradidi, care T§i reluase activitatea Tn 1922. О problemä care s-а pus cu acuitate in perioada interbelicä a fost Tnfiintarea unui teatru romänesc profesionist. Pänä la Tnfiintarea Teatrului de Vest, activitatea teatralä a fost sustinutä, dupä 1919, de trupa de teatru maghiarä, trupä subvenfionatä de Primärie. Spectacole de teatru Tn limba romänä erau susfinute numai cu ocazia unor turnee ale unor trupe de teatru din tara. La putin timp dupä terminarea räzboiului, Reuniunea de Cäntäri Hilaria a Tnceput din nou sä-fi facä simtitä prezenta Tn viata culturalä a ora§ului. Din 1922, aläturi de Hilaria, a apärut la Oradea о alté societate coralä - Societatea de Cäntäri Unirea, alcätuitä dintr-un cor mixt ce cuprindea cäteva zeci de persoane. incepänd din 1924, corul a fost condus de Francisc Hubic, transferat de la Beiu§51 52 53. Cum iubitorii muzicii de calitate erau tot mai multi, s-а simtit nevoia institutionalizärii acestei directii culturale. Astfel, Tn decembrie 1923 a avut loc adunarea de constituire a Societätii Filarmonice din Oradea53 la care au participat arti§ti instruments de toate nationalitätile, iar Tn 1925 s-а Tntemeiat Societatea Arti§tilor de Muzicä §i Artä Dramaticä. ín 1928 a fost Tnfiintat Conservatorul, avändu-l Tn frunte ca director pe Francisc Hubic54. Aläturi de viafa muzicalä, artele plastice au venit §i eie Tn Tntämpinarea iubitorilor de frumos, fiind reprezentate Tn Oradea perioadei de pictori §i graficieni ca Tibor Ernő, Maczalik Alfred, Balogh István, Mikes Ödön, Leon Alex, Nicolae Irimie, Mottl Roman Pál §i de sculptori ca Mihai Kara §i I. Szabó55. íntre ace§tia pót fi remarcati Nicolae Irimie, un exceptional peisagist, aläturi de Maczalik Alfred. ín anii ’20 la Oradea s-а desfä§urat о sustinutä activitate expozitionalä, Tn cadrul Asociatiei Artelor Frumoase. ín ciuda cenzurii existente, desfiintatä abia Tn 192 9 56, se poate afirma cä activitatea editorialä orädeanä din perioada interbelicä a fost destul de consistentä. Ca urmare a necesitätii de a asigura temelia unei solide vieti culturale romäne§ti, la Oradea a avut loc о introducere masivä de carte §i presä romäneascä Tn circuitui cultural57. Cei mai prolifici editori románi au fost cele douä societáti culturale, deja amintite - Reuniunea Culturalä Cele Trei Cri§uri §i Casa Nationalä a Judetului Bihor, ambele actionánd Tn mod programatic §i avánd fiecare, conform statutelor, scopuri deciarat educative §i de propagandä nationalä. Lor li se datoreazä aparitia unor reviste §i ziare de primä mänä. íntre acestea revista de culturá Cele Trei Cri§uri (1920-1940), urmatä de «Cele Trei Cri§uri» pentru popor (mai tárziu Revista Satelor 51 Tóth J., „Societatea “Ady Endre” din Oradea”, ín Crisia, XXIV, 1994, p. 431-435. 52 C. Torsán, Francisc Hubic, dirijor§i organizator al viepi muzicale din Oradea, Oradea, 1973. 531. Bradu, AI. Firez, Filarmonica de statdin Oradea. 1923-1973, Oradea, 1973. 54 S. Pop D. Popa, „Francisc Hubic, Directorul Conservatorului de muzicä §i artä dramaticä”, ín Francisc Hubic, Oradea, 1973. 55 Fehér Deszö, Bihor-Biharmegye, Oradea-Nagyvárad kultúrtörténete és öreg diákjainak emlékkönyve, Oradea, 1937, p. 54. 56 Ibidem, p. 55-56. 57 Lucia Cornea, „Repertoriul cárfii románe§ti editate ín Bihor ín perioada interbelicä”, ín Crisia, XX, 1990, p. 249-337. 253
