Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ion Zainea, Beáta Ménesi: Oradea după Marele Război. Aspecte demografice, politice, economice şi culturale
Istorie «Cele Trei Cri§uri») §i, respectiv, de cotidianul Gazeta de Vest (din 1929), continuat din 1936 de Noua Gazetä de Vest. ín domeniul préséi, ceea ce se remarcä de la bun ínceput este Tncercarea de recuperare a rämänerii Tn urmá a préséi romäne§ti, marcatá de condifiile vitrege de aparifie de dinainte de 1919. Prima íncercare de a edita un cotidian románesc s-a fácut ín 1919 prin Tribuna (1919-1932), infiinfatá de Gheorghe Tulbure, care a apárut la ínceput zilnic, apói säptämänal. Redactorul ei a fost Tiron Albani. íntre anii 1923-1925 a apárut Vestül Románesc, íntemeiat de §tefan Märcu§, ziar färä nuanfá politica. Singurul cotidian románesc care s-а mentinut о perioadá mai lungá a fost Gazeta de Vest (1929-1936), urmatá apói, páná ín 1940, de Noua Gazetä de Vest. Ziar politic independent, Gazeta de Vest a fost redactatá de George A. Petre, ímpreuná cu Augustin Barna, Tiron Albani, Lascär Tuduciuc §i V. Grádinaru. Din cauza greutátilor financiare, nici Gazeta de Vest nu a avut tot timpul Statut de cotidian. ín tot acest rästimp presa cotidianä de limbä maghiarä s-а dezvoltat färä restrict, la Oradea existánd opt cotidiane maghiare de diverse orientäri, aläturi de alte cäteva periodice de largä circulare. Nagyváradi Napló (Jurnal Orädean), cotidianul politic de dimineafä al lui Fehér Dezső a fost deja amintit. ín paralel a continuat sä aparä Nagyvárad (Oradea), devenit, din ianuarie 1934, Szabadság (Libertatea), avändu-l ca redactor §ef pe Hegedűs Nándor, iar printre redactori pe cunoscufii ziari§ti Perédy György, Tabéry Géza, Gulácsy Irén, Bárdos László etc. Tot ín cursui diminefii, apärea §i Nagyváradi Friss Újság (§tiri Proaspete Orádene) sub redacfia lui Pásztor Ede. Dupä-amiaza apärea Nagyváradi Estilap (Foaia de Seará Orádeaná), al cáréi redactor- responsabil era Katona Béla. Presa periodicä orädeanä, atät cea romäneascä cät §i cea maghiarä, a avut un profil foarte divers. Dintre cele románe§ti, cea mai prestigioasä rámáne, desigur, Familia, care acum, sub redacfia lui M. G. Samarineanu, apare in seria a ll-a (1926- 1929). Revista a existat in paralel cu revista Cele Trei Cri§uri (1920-1940), al cáréi prim numár a apárut la 15 aprilie 1920. Dintre revistele culturale maghiare amintim revistele Magyar Szó (Cuvänt Maghiar) §\ Tavasz (Primävara), care au apárut timp de un an §i jumätate in perioada 1919-192058. Revista literarä Magyar Szó a fost editatä de scriitorul §i ziaristul Tabéry Géza. Tot ín 1919, a apárut §i säptämänalul Tavasz59 . ín domeniul préséi au existat, mai ales in primul deceniu dupä Unire, cäteva inifiative de apropiere culturalä íntre romäni §i maghiari, pásul fiind fäcut de comunitatea romäneascä din ora§. ín acest sens trebuie evidenfiate eforturile Reuniunii Cele Trei Cri§uri, materializate in revistele bilingve Aurora (1922-1923), Curierul de Luni - Hétfői Kurír (1925), precum §i in antológia de poezie Laura (1922) cu traduced din poefii moderni maghiari. Asadar, intränd in componenta statului román, prin actul de la 1 Decembrie 1918 infäptuit la Alba lulia, act confirmat de cätre Congresul de Pace de la Paris, Oradea a cunoscut semnificative schimbäri din punct de vedere demografic, politic, economic si cultural, toate determinate de necesitatea integrärii sale, din toate punctele de vedere si sub toate aspectele, in cadrele noului stat. Dacä in plan politic, administrativ, chiar cultural acest lucru a generat instabilitate, agitatie, tensiuni, din 58 Kovács J., „Revistele literare orädene Magyar Szó §i Tavasz", in Contribuli culturale bihorene, Oradea, 1974, p. 329-344. 59 Fehér Deszö, op.cit., p. 51. 254
