Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ion Zainea, Beáta Ménesi: Oradea după Marele Război. Aspecte demografice, politice, economice şi culturale
Marisia XXXVI comert Tnfloritor, cu un flux demografic extrem de intens, precum §i cu о poztye geograficä avantajoasä, Tn mijlocul unei zone agricole prospere, oferind resurse bogate, ce trebuiau prelucrate. ín deceniul al treilea al secolului trecut cea mai mare pondere era reprezentatä de Tntreprinderile profilate pe fabricarea spirtului, a drojdiei §i a báuturilor alcoolice: rom §i lichioruri, bere, §ampanie §i coniae. Aläturi de vechile fabrici de spirt - Stabilimentele Industrial Moskovits S.A. §i Lederer §i Kálmán S.A., care au continuat sä lucreze §i sä prospere, au apärut Tntreprinderi noi. Tot acum, Tn urma operafiunilor de modernizare a vechiului local, a luat fiintä, Tn 1923, Fabrica de Bere Dreher-Haggenmacher S.A. Aceasta se situa Tntre primele cinci fabrici de profil din Románia. Alt domeniu al industriei alimentare foarte bine reprezentat Tn Oradea a fost cel al moräritului §i panificatiei. Aläturi de vechile mori de dinainte de räzboi au apärut altele noi, cum erau Moara Ardelean loan din cartierul Seleu§ §i Moara Sistematicä Victoria. Dintre brutárii, cele mai moderne erau Brutäria Steiner Victor §i Brutäria Elisabeta. ín fine, industria de prelucrare a cärnii §i a produselor zaharoase erau, la rändul lor, bine reprezentate Tn Oradea. Industria chimicä s-а dezvoltat mai ales Tn direefia fabricärii produselor farmaceutice, a lacurilor §i vopselelor, precum §i a prelucrärii celuloidului. ín 1920 sa Tntemeiat Tntreprinderea Vesta S.A, care a ajuns curänd sä-§i desfaeä produsele Tn Tntreaga tarä: cloroform, eter, diferite lacuri, säruri §i dezinfectante. ín 1924 a luat fiintä Fabrica de Perii Celuloid S.A., care asigura satisfacerea nevoilor Tn acest sector, aläturi de alte firme cunoscute ca: Falk Armin S.A. §i Fabrica Rippner Farkas. О altä firmä cunoscutä era Esta-Sun, pentru produse chimice diverse35. Alte industrii cu pondere semnificaticä Tn economia ora§ului erau, Tn anii ’20, cea cu profil textil, unde majoritatea о defineau fabricile §i atelierele de confecfionat pälärii, dantele, panglici §i §ireturi, industria tipograficä, fabricile de cärämidä, multe dintre eie produeänd §i tiglä, cärämidä refractarä §i var, unele continuänd vechi firme de la sfär§itul secolului al XlX-lea §i Tnceputul secolului al XX-lea §i industria pieläriei §i Tncältämintei. Dupä räzboi, Tn Oradea a continuat sä existe о importantä retea de bänci. Parte din institute apartinätoare vechiului sistem bancar austro-ungar au dispärut, Tn schimb, aläturi de Banca Bihoreana, unica bancä romäneascä din Oradea pänä la Unire, au apärut alte cäteva bänci romäne§ti, precum §i sucursale ale unor bänci din Vechiul Regat. Astfel, sucursalele orädene ale Bäncii Angio-Austriece §i ale Bandi Comerciale Ungare din Budapesta au mai functionat cätiva ani, dupä care au dispärut din peisajul bancar orädean. ín schimb, au apärut: Banca Comercialä Romána S.A. (1919), sucursala Bäncii Marmorosch Blank & Со (1920)36, Banca Sentinela S.A. (1920), sucursala Bäncii Generale a Järii Romäne§ti S.A. (1921), sucursala Bäncii Romäne§ti S.A. (1921), Banca Poporalä General Mo§oiu (1924), Banca Unirea S.A. (1929) §i Banca Mercur S.A. (1930)37. ín deceniul care a urmat realizärii Marii Uniri, Tn general, bäncile §i-au orientat activitatea spre sprijinirea comertului §i industriei. Comertul a continuat sä rämänä о activitate Tnfloritoare, caracteristicä pentru ora§ul Oradea. Sute de firme, dintre cele mai diverse, functionau §i prosperau, majoritatea patronilor acestora fiind evrei sau maghiari. ín 1936, Tn Oradea erau 35 Ibidem, p. 361-362. 36 Tribuna (Oradea), 1920, nr. 52, p. 3. 37 Liviu Borcea, Gheorghe Gorun, op. с/f., p. 362. 249
