Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ion Zainea, Beáta Ménesi: Oradea după Marele Război. Aspecte demografice, politice, economice şi culturale
Istorie Tnregistrate 2.418 firme comerciale, din care 195 firme en gros, 124 firme industrial dar care practicau §i comerful en gros §i 2.099 firme comerciale en détail38. Dintre acestea, 145 de firme aveau proprietari romäni39. Cum Oradea a devenit, dupä 1919, ora§ de granifä, acest fapt a stimulat foarte mult activitatea comercialä. Mari firme de import-export, antrepozite §i depozite, mari societäti de transport intern §i international au Tnflorit, realizänd profituri Tnsemnate. ín anii ’20 au apärut numeroase firme orädene de comerf en gros, dispunänd de clädiri proprii, cu zeci de milioane de lei capital Tnvestit. Amintim cäteva dintre firmele comerciale mai importante: Andrényi Carol §i Fiúi S.A. ín domeniul articolelor de fierärie, firma Schwartz §i Ullmann, cu acelafi profil, firma condusä de lacob Dance ín domeniul exportului de cereale, firma Czitter Ludovic & Comp. S.A, in domeniul colonialelor, specializatá ín importul de cacao, cafea, orez §i ceai, firma Leitner Martin §i Fiii in domeniul textilelor, etc. Interesele comertului orádean au fost promovate prin intermediul Camerei de Comerf si Industrie40, infiinfatä oficial Ia 1 mai 1920, precum §i prin intermediul Bursei de Márfuri §i a unor organizafii §i asociafii profesionale ca Hala de Comer£, A sociali a Comis-Voiajorilor din Ardea! §i Banat etc. Oradea beneficia de о serie de ártere §i perimetre comerciale. ín general acestea erau identice cu cele de dinainte de 1919: Piafa Mihai Viteazul, B-dul Regele Ferdinand, str. Nicolae lorga (azi str. V. Alecsandri), str. Avram lancu (azi str. Independenfei) etc41. De asemenea, principalele intreprinderi care asigurau serviciile necesare desfä§urärii normale a vietii pe teritoriul ora§ului - energia electricä, apa potabilä, salubritatea publica - se aflau in aceastä perioadä in proprietatea si administrarea Primäriei: Uzina Electricä, Uzina de Apaduct si Canalizare, Uzina de Salubritate Publicä, Fabrica de Gheatä si ßtrandul Comunal. Transportul in comun era deservit de tramvaiul electric, cu patru linii principale. La rändul säu, asistenta sanitarä de bazä pentru populatia ora§ului era asiguratä de Serviciul Sanitär, apartinätor de asemenea Primäriei. Existau in oras §ase circumscriptii sanitäre, fiecare avänd ín frunte un medic. Medicii de circumscriptie ofereau consultari gratuite bolnavilor säraci, care primeau §i medicamente gratuite. Tot medicii de circumscriptie asigurau §i controlul curäteniei §i igienei in localurile publice, §coli, intreprinderi industrial etc42. Asigurarea cu medicamente a populatiei ora§ului se realiza prin mai multe farmacii. Celor 16 farmacii care au functionat pänä la räzboi Ii s-au adäugat, in anii 1921-1922, alte patru: Crucea Alba, Sabina, Minerva §i Cleopatra, iar in 1927 se deschide farmacia Hygea. Oradea s-а situat, in anii interbelici, pe primul loc intre ora§ele ardelene §i pe locul §ase pe tarä ca numär de farmacii publice existente, iar cu indicele de 4.500 de locuitori care reveneau unei farmacii, pe locul cinci pe tarä43. Unirea a creat §i pentru románii din Oradea premise favorabile pentru desfä§urarea normalä a vietii spirituale in doate domeniile, färä nici о opreli§te. ín invätämänt, politica statului duálist Austro-Ungar a condus la eliminarea aproape а oricärei posibilitäti de studiere in limba romänä. Acest fapt trebuia remediat. Astfel, pe de о parte, incepänd cu 1919 au fost preluate §i reorganizate de cätre autoritätile 38 Ibidem, p. 364. 39 Aurel Tripon, Monográfia almanah a Cri§anei, Oradea, 1936, p. 312-313. 40 Ibidem, p. 209. 41 Liviu Borcea, Gheorghe Gorun, op. cit., p. 364. 42 Ibidem, p. 366-367. 43 AI. Pop, „Farmacii publice orädene intre anii 1919-1949”, ín Crisia, XXIX, 1999, p. 181. 250
