Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ion Zainea, Beáta Ménesi: Oradea după Marele Război. Aspecte demografice, politice, economice şi culturale
Marisia XXXVI organizatia avea, cel pujin Tn primii ani postbelici, о prizä extraordinarä Tn Oradea §i Bihor continuänd politica dúsé de acest partid Tncä de la Tnfiintare, dar acomodänd-o noilor realitäti politice. Organul local de presä a fost la ínceput Tribuna, apói Glasul Bihorului §i ín cele din urmá Dreptatea. ín 1926, Partidul National Román a fuzionat cu Partidul Järänesc ceea ce a condus la dezagregarea organizatiei ín plan local. О parte consistentä a fondat, la ínceputul anului 1927, organizajia Partidului National Järänesc, condusä de acela§i Aurel Lazár, dominänd apói ani buni viata politica localä. Altä formatiune politicä orädeanä importantä a fost cea a Partidului Poporului, ínfiinfatá la ínceputul anului 1920, la insistentele lui Octavian Goga. Organizatia s-a coagulat ín jurul unor personalitáti locale marcante, una dintre acestea fiind Gheorghe Tulbure, plecat din Partidul National Román, luánd cu el §i oficiosul acestuia, Tribuna10 11. Alaturi de Gheorghe Tulbure, ín conducerea organizatiei locale a Partidului Poporului s-au mai aflat colonelul Gheorghe Bacaloglu, Nicolae Firu, Petru E. Papp, Adrian P. Deseanu, Nicolae Roxin, §tefan Márcus?. Pre§edinte a fost Andrei Horvath. Un moment important l-а reprezentat, pentru aceastä formatiune politicä, victoria ín alegerile din mai 1926, in urma cäreia Gheorghe Tulbure a fost numit pre§edinte al Comisiei Interimare §i deci primär al Oradiei . Din rändurile Partidului Poporului au intrat in Parlament, ca deputati, in anii ’20 - Gheorghe Tulbure, loan lacob, Lazär lacob, Nicolae Firu, Petru Vuruclas12 si altii. О formatiune care a depus eforturi serioase pentru ínchegarea la Oradea а unei organizatii locale a fost Partidul National Liberal. О contributie importantä la constituirea organizatiei judetene Bihor a P.N.L. a avut-o Nicolae Zigre, care a fost §i pre§edintele organizatiei intre 1921-192413. Acesta a fäcut parte, in 1922, din guvernul Ion I. C. Brätianu, ca subsecretar de stat cu problemele minoritätilor in Ministerul de Interne14. Dupä cäteva luni a demisionat datoritä disensiunilor cu „bätränii liberali”, care il vor duce in final spre tabära carlistä. La Oradea, tonul politicii liberale a fost dat de familia Mos?oiu §i de apropiatii acesteia. Intre anii 1924- 1932, pre§edintele P.N.L. din Bihor a fost generálul Traian Mo§oiu, secondat de fiul säu, Tiberiu Mo§oiu, ca vicepre§edinte §i de juristul Bogdan lonescu, ca secretar15. ín 1922, Traian Mo§oiu a ajuns ministru al comunicatiilor §i lucrärilor publice in guvernul Ion I. C. Brätianu, si intrucät locuia cea mai mare parte a timpului la Bucure§ti, treburile partidului au rämas in grija celorlalti membri ai conducerii locale, in primul ränd colonelul Atanasie Negulescu - főstül säu §ef de stat major din timpul campaniei Budapesta, Gheorghe Rocsin, Romulus Barbu etc16. Colonelul Negulescu a condus in anii 1924-1926 cotidianul liberal Sentinela de la Vest. In 1930, dupä restaurata carlistä, organizatia liberalá din Bihor s-а divizat: gruparea generalului Traian Mo§oiu a rämas fidelä Partidului National Liberal condus de Vintilä Brätianu, iar Nicolae Zigre, aläturi de un grup, a fost exclus din partid datoritä atitudinii 10 Ibidem, p. 93. 11 Dupä expirarea mandatului de primär, ín 1927 a fost numit inspector-§ef al invafamantului. 12 Ion Zainea, Aurel Lazär (1872-1930) - via[a §i activitatea, Editura Presa Universitarä Clujeanä, Cluj-Napoca, 1999, p. 198. 13 Ibidem, p. 204. 14 Stelian Neagoe, Istoria guvernelor Romániei de la ínceputuri, 1859, pänä ín zilele noastre, Bucure§ti, Editura Machiavelli, 1995, p. 88. 15 Andrei Horváth, op. cit., p. 243. 16 Nagyvárad (Oradea), 1926, 19 ianuarie, p. 2. 245
