Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ion Zainea, Beáta Ménesi: Oradea după Marele Război. Aspecte demografice, politice, economice şi culturale
Istorie procarliste, Tnfiintänd, Tn acela§i an, organizatia liberalä georgistä din Bihor, afiliatä Partidului National Liberal - Georghe Brätianu. Spectrul politic orädean a beneficiat §i de organizatia Partidului Järänesc, fondatä Tn anul 1925 de cätre profesorul Andrei Cräciun. Baza electoral era formatä din Tnvätätori §i profesori, iar Tntre membrii de frunte se gäseau Victor Felea, loan Silaghi, Gheorghe Popescu - Ceica, luliu Kurutz. Organizatia nu a fost una prea activä in viata politicä localä, avänd adesea divergente serioase cu conducerea centralä. Tocmai de aceea Tn momentul unificärii Partidului Järänesc cu Partidul National Román, organizatia localä a Partidului Täränesc, condusä de Anastase Mavrodin, nu a fäcut pásul unificator spre Partidul National Roman, ci s-а afiliat Partidului Täränesc condus de Nicolae Lupu. Partidul National Järänesc, näscut Tn 1926 prin fuziunea Partidului Järänesc cu Partidul National Román, a devenit unul dintre cele mai consistente sub aspect politic Tn Oradea §i Bihor. Mo§tenind baza electorate a Partidului National Román, noua formatiune a demonstrat cä avea rädäcinile bine ínfipte ín realitásé románe§ti §i mai ales transilvánene. Pre§edinte al organizatiei national-täräniste din Oradea §i Bihor a fost, ín mod firesc, íntre 1926-1930, Aurel Lázár, care condusese pänä atunci organizatia localä a Partidului National Román. Din 1930, pre§edinte al organizatiei Oradea a P.N.J. a devenit avocatul Gheorghe Cri§an17, personalitate cunoscutä íncá din anii 1918- 1919. Din conducerea localä a Partidului National Järänesc au mai fäcut parte: avocatii Teodor Popa, Demetriu Chi§ §i Sever Erdeli, canonicul Augustin Maghiar, juristul Romul Pop, profesorul Andrei Cräciun. íntre parlamentarii bihoreni ale§i pe listele P.N.J. ín anii postbelici s-au aflat: la Senat - Sever Erdeli §i Titus Trif; te Camera Deputabor - A. Lazár (1927-1930, ín 1928 vicepre§edinte al Camerei). ín Oradea anilor de dupä rázboi au activat §i partidé organizate pe criterii etnice. Cél mai important a fost Partidul Maghiar. Pänä ín 1922, maghiarii din Oradea §i Bihor n-au luat parte la viafa politicä fiind adepfii pasivismului. Organizatia localä a Partidului Maghiar s-а infiinfat ín 1925, fiind condusä de avocatul Kocsán János18, urmat, din 1929, de avocatul Soós István. Chiar §i dupä intrarea ín viata politicä a Partidului Maghiar au fost destui lideri locali care au insistat pentru pasivism. Pe aceastä temä s-а iscat, in anii crizei economice, о dispute serioasä, finalizatä cu victoria aripii moderate, adeptä a unei atitudini mai maleabile in raport cu statul §i cu autoritäre romäne§ti19. ín Oradea a existat §i о sectie localä a Partidului Evreiesc. Aceasta a fost infiintatä in anul 1923, avändu-i ca pre§edin(i pe I. Mittelmann §i avocatul Bárdos Imre, iar ca secretar general pe medicul Klein Ernő20. Ca orientare politicä generate, Partidul Evreiesc a secondat Partidul Maghiar, avänd totu§i о atitudine mai realistä §i mai pragmaticä21, cu atát mai mult cu cät, adoptänd о atitudine conjuncturalä, ambele partidé ale minoritätilor erau con§tiente de faptul cä optiunea lor politicä putea inclina balanta in favoarea unuia sau altuia din partidele mari. Oradea a numärat in spectrul politic al deceniului trei al secolului trecut §i organizatii politice de stänga §i de extremä stänga. Din prima categorie a fäcut parte 17 Steagul Nostru (Oradea), 1930, 26 ianuarie, p. 1. 18 Nagyvárad, 1926, 26 ianuarie, p. 1. 19 Ion Zainea, „Spectrul politic bihorean...”, p. 93. 20 Bihorul strajä la hotare, Oradea, 1933, p. 145-146. 21 Ion Zainea, „Spectrul politic bihorean...”, p. 93. 246
