Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ion Zainea, Beáta Ménesi: Oradea după Marele Război. Aspecte demografice, politice, economice şi culturale
Istorie 14.640 (17,7%) ín 1930. Scäderea ei semnificativä Tn scurta perioadä dintre aceste douä recensäminte ar putea pärea nefireascä dacä n-am tine seama de faptul cä diferenta, de circa 5.500 persoane, se regäse§te, aproape cu exactitate, Tn diferenta ce rezultä, Tn plus, din Tnregistrarea populatiei maghiare a ora§ului: 36.779 persoane Tn 1927 §i 42.200 Tn 1930®. Oradea mai beneficia §i de alte etnii: germani, singurii care mai depä§eau 1% din populata ora§ului (910 persoane), urma(i de (igani (595), ruteni §i ucrainieni (410), ru§i (317), cehi §i slovaci (232) §i ap (armeni, italieni, francezi, greci, särbi, bulgari, turci, polonezi) - 404 persoane. Fiecare din etniile ce alcätuiau populata ora§ului §i-a putut folosi nestingheritä limba maternä. Pentru functional publici a existat Tnsä §i obligativitatea cunoa§terii limbii oficiale a statului, iar autoritäre locale au venit Tn Tntämpinarea acestui deziderat, organizänd, Tncä din vara anului 1919, cursuri pentru Tnvätarea limbii románé6 7. Dupä confesiuni, conform datelor recensämäntului din 1927, ponderea cea mai mare о defineau reformatii calvini - 21.079 (25,9%), urmati de comunitatea mozaicä, constituind aproape un sfert din totálul populatiei - 20.261 de persoane. Un rol important a detinut §i comunitatea romano-catolicä, cu 21,5% din populata ora§ului, aceasta Tnsemnänd Tn 1927 - 17.462 persoane. Credincio§ii ortodoc§i (13.914 persoane) constituiau, Tn 1927, 17,1 % din populata ora§ului. ín sfär§it, о ultimä comunitate religioasä orädeanä care conta din punct de vedere numeric era cea greco-catolicä - 7.659 de persoane (9,4%)8. Acum au Tnceput sä aparä Tn Oradea §i primele comunitäfi baptiste. Schimbäri importante se petrec Tn societatea orädeanä, respectiv bihoreanä, din punct de vedere politic. ín primul ränd trebuie precizat faptul cä locuitorii maghiari ai orasului, secondaji de cei evrei, nu s-au resemnat u§or cu noua situate de dupä räzboi. Dupä о perioadä Tn care au refuzat sä se implice Tn via(a politicä, recurgänd la ceea ce s-а numit pasivism politic, au trecut apoi Tn ofensivä cäutänd sä foloseascä avantajul demografic realizat Tn vechiul régim pentru a acapara structurile de putere locale, prezentänd Oradea ca un ora§ maghiar, oferit pe nedrept Romäniei Tn urma Conferintei de pace de la Paris. ín primul deceniu de dupä räzboi, comunitätile maghiarä §i evreiascä din ora§ §i-au pus amprenta asupra viefii politice, Tngreuind Tn consecin|ä procesul de instaurare a structurilor administrative ale statului román. Ofensivä partidelor politice din vechiul Regat a dús la apari(ia a numeroase organiza(ii §i grupäri cu orientári politice diferite. Acest fapt a condus treptat la integrare politicä, dar si la spargerea unitätii politice a comunitätii románesti si molipsirea liderilor locali cu practicile politice de dincolo de Carpafi9. Cu cäteva except Tnsä, reprezentate de Partidul National Román, Partidul National Järänesc §i Partidul Maghiar, organizape politice nou create nu §i-au putut constitui Tn Bihor о bazä electorate serioasä, avänd activitate doar la nivelul municipiului Oradea. Cea mai puternicä organizap politicä locate a continuat sä fie cea a Partidului National Román, condusä de Aurel Lazär. Aläturi de acesta, Tn fruntea organizatiei gäsim nume sonore care s-au aflat Tn avangarda luptei pentru unitate napnate, precum Sever Erdélyi, Vasile Teuca, Dumitru Lascu s.a. Tocmai de aceea 6 Liviu Borcea, Gheorghe Gorun, op.cit., p. 356. 7 Petru Dejeu, A§ezämintele culturale din municipiul Oradea §i judeiul Bihor, Oradea, 1926, p. 53. 8 Arhivele Nationale-Serviciul Judetean Bihor, Fond Prefectura judetului Bihor, dosar 41/1927, f. 1-2. 9 Ion Zainea, „Spectrul politic bihorean Tn primul deceniu al perioadei interbelice (1919-1930)”, Tn Crisia, XXVIII, 1998, p. 95 (Tn continuare Ion Zainea, „Spectrul politic bihorean...”) 244
