Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României
Istorie Tntreprinderile de profil. íntreprinderea a intrat ín functie cu intreaga capacitate in ultima parte a anului 1939. Uzina metalurgicä prelucra concentratele Societätii Franceze de Mine de Aur din Transilvania, pentru 1938 si partial 1939, concentratele trimise de societatea “ Phoenix” si о bunä parte a concentratelor Uzinei de prelucrare “Mica” din Gurabarza. ín 1940 societatea francezä intrá in teritoriul ocupat de Ungaria, iar cca. 4000 tone de concentrate nu se vor prelucra. S-au preluat 9689,28 tone de la mina Breaza-Zlatna, extractii ale societätii franceze si a societätii „Grivita, “ ca si a micilor producátori din Muntii Apuseni. ín 194,1 la uzina metalurgicä lucrau la Tärnäveni 427 angajati, ce lucrau in urmätoarele servicii si sectii: minereuri, präjire, producerea acidului sulfuric, aglomerare, topire .prelucrarea plumbului bogát, a cuprului, laborator (in schitele de istorie a intreprinderilor platforméi chimico-metalurgice se mentioneazä cä au lucrat 800 prizonieri de räzboi sovietici). Continuä productia de acid sulfuric,conform proiectului pentru pentru sulful native. ín 1942 se puné in functie sectia pentru sulfat de aluminiu, cu capacitate de 1000 tone/an, obtinut din hidrát de aluminiu.ín 1943 se märi capacitatea de prelucrare a acidului sulfuric si se imbunätäti calitatea produsului, in 1944 lucra si о sectie de producere a cromului.iar in 1945 se termina instalatia de fabricare a bicromatului de sodiu si potasiu. Criza societätii románesti se acutizä, dupä cedárile teritoriale din vara lui 1940, a intruziunii legionare, participárii la al doilea räzboi mondial, luptei politice de dupä 23 August 1944 si ascensiunea Partidului Comunist spre puterea absolutä, toate se repercutarä negative asupra mediului economic. Societatea “ Mica” era afectatä din multe puncte de vedere si cautä sä se plieze conjuncturii, dar statul (care din 1926 avea 2 reprezentanti in Consiliul de Administrate),dupä 23 August se amestecä si conduce efectiv, prin administratori de supraveghere, iar din august 1944 prin administrator unic. Este prezentä imixtiunea continuä a factorului politic, Partidul Comunist, dar si Confederatia Generálé a Muncii si sindicatele,manipulate de comunisti. Este schimbat inginerul loan Gigurtu si cei de la conducerea Exploatärii aurului si cärbunelui de la Brad, altii sunt timorati si paralizati, Favorizarea socialului si imixtiunea in problemele tehnice au favorizat indisciplina si furtul de aur. Ultima grevä in societate a fost la Brad, in 1947 si se terminä cu inchiderea temporarä a minelor si concedierea tuturor participantilor.30 Reluänd situatia localä, dupä tratative de doi ani si jumätate, se nationaliza Societatea „Nitrogen’Tärnäveni, complex industrial, considerat interesant de mediul de afaceri, pentru nevoile de apärare ale tärii, susceptibil de dezvoltare puternicä. ín 1936 avea о centralä electricä cu putere instalatä de 25000 HP, alimentatä cu gaz metán si fabrica carbid si cianamidä de calciu. Producea si cianamidä potasicä, clorat de potasiu, clorurä de calciu, amoniac. Era singura fabricä produeätoare de carbid, din tarä, carbidul fiind folosit pentru alimentarea lämpilor de minä , iar calcitridul era folosit in agriculturä. Capacitatea initials era de opt vagoane de carbid sau zece calcitrid/zi; necesita 16 vagoane de piaträ de var, sasé vagoane de cocs si 300000 m.cubi de gaz metán. La inceputul anului 1931 se semna contractui general de infiintare a societätii, statul román, Ministerul Industriilor si Comertului, Union Banque Swisses din Zurich (reprezenta si un grup de intreprinderi), Societatea Electricä Sibiu, scopul activitätii fiind economic, dar si pentru apärarea tärii. Centrala electricä se vindea Societätii 30 Ibidem, pp. 168-169. 194
