Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României
Istorie Revers, pe 2/3 din cämp sunt reprezentate clädiri si trei cosuri fumegänd, in partea dreaptä apare un scut, cu stema micä a Romäniei, suprapusä unei ramuri de mäslin, cu lozinca in stänga UZINELE NITROGEN/TÄRNÄVENI. Piesa este destul de rarä, din cauza numärului mic de exemplare. ín literatura de pecialitate, este mentionatä, färä descriere, in lucrarea lui G. Buzdugan si Gh, Niculitä,” Medalii si piachete románesti”,Ed. Stiintificä.Bucuresti, 1971 ,p. 276.27 Urmärind stimularea initiativelor románesti,in a doua jumätate a deceniului al patrulea al secolului trecut, investitiile au cunoscut cresteri importante. Societatea” Mica” a investit 256900000 lei pänä in anul 1938, „Societatea Nationalä de Gaz Metán” le-а sporit páná la 269675 lei, iar “Nitrogénul” avea investitíi de 322636181 lei si capital social de 320 milioane lei. Investitíi puternice au fost fäcute in industria energeticä, electrotehnicä, prelucrätoare si a bunurilor de larg consum. Au sprijinit efortul investitional, in anii 1937-1938 „Banca Tntreprinderilor Aurifere si Miniere” (BINAM), „Banca pentru Industrializarea si Valorificarea Produselor Agricole” (BINAG), „Banca de Credit a Meseriasilor” (BCM). La subscrierea capitalurilor au contribuit in cea mai mare mäsurä statui, Banca Nationalä si „Societatea Nationalä de Credit“. Cu concursui Bäncii Nationale a Romäniei se Tnfiintä, in anul 1938, „Creditül Aurifer si Minier.”28 ín legäturä cu evolutia „societätii - mamä” Mica, inclusiv a actionariatului ei, specialistul in istorie economicä, prof. univ. dr. Mircea Baron, ale cärui investigatii le vom utiliza in continuare, aratä cä in dezvoltare s-au succedat 17 etape, care au urcat capitalul social de la 21 milioane lei, in anul 1920 (cu 42000 actionari), la 5250000000 lei in anul 1946 si 10500000 actionari. Initial, societatea a avut sapte actionari: „Banca de Credit Industrial si Comercial, „Banca Sindicatului Agricultorilor” lalomita, „Societatea Romänä de Industrie si Comert”, ing. Ion Gigurtu, Rudolf Brandsch, ing. Anton Esser, dr. C.V. Maltezeanu. Cél mai important actionar era Ion Gigurtu, care, impreunä cu sotia sa, aveau 7,37% din capitalul social. Participäri semnificative aveau T. Delescu, baron George Kapri, Octavian Goga, colonel AI. Eliad, primul director general al societätii, etc. Societatea se orienta spre exploatarea intreprinderii „Mine d'Or de Stanija”, constituitä Tn 1932-1934, cu participare francezä, cu „ Balkan-Rhodope”, cu capital bulgar (constituit Tn 1938). Din anii ”30 cumpärä actiuni si coordoneazä activitatea „Societätii Franceze de Mine din Transilvania”, contribuie la Tnfiintarea societätilor „Metróm” si a ’’Farola,” implicate Tn producerea de materiale necesare apärärii nationale. Va avea rol decisiv Tn crearea complexului industrial de la Tärnäveni, Tn 1936, iar Tn anul 1938 a Fabricii de celulozä Zärnesti. Holdingul „Mica” progreseazä Tn dezvoltare si se modernizeazä, Tn 1938 darea de seamä consemneazä eforturile investitionale, noua Uzinä electricä de la Budapesta (75 milioane), topitoria de la Tärnäveni pentru concentrate aurifere (115 milioane lei), sediile din Bucuresti ale Bäncii íntreprinderilor Aurifere si Miniere, a Bäncii „Vulturul,” „Bancgaz,” Industria Electricä Romänä, Tntreprinderi miniere, etc. ín anul 1947, avänd participäri Tn industria aluminiului, metalurgie, chimie; la un total de 17 participäri se Tnsumau 195511121 lei. Consiliul de Administrate din 5 decembrie 1939 ratifica Tmprumuturi pentru Uzina Metalurgicä Tärnäveni de 27 Carbidul romänesc in pragul mileniului al III lea.., pp.19, 20-21 ;medalia, in Tärnäveni-cercetare monograflcä, pp. 149-150. 28 N. Päun, M. Stirban, Politica economicä a Romäniei intre primul si al dollea räzboi mondial, Tn” Dezvoltare si modernizare Tn Romania interbelicä”,919-1939,Culegere de studii, Cluj-Napoca, (coordonatori V. Puscas si Vasile Vesa), pp. 205,211 si 214. 192
