Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României
Istorie azotul in contracurent peste carbidul mäcinat la о temperatura anume, ín cuptoare de fonté.18 Instalatia de electrolizä a clorurii de sodiu, a cáréi constructie a Tnceput tot Tn cursul anului 1916 a fost destinatä initial obtinerii clorului, folosit ca gaz de luptä pe frontul de vest, dar instalatia a fost terminatä abia in 1923, cänd au intrat Tn functie 60 de celule tip Billiter, cu diafragmä, produsul principal fiind acum soda causticä. Incepänd cu anul 1929, о parte din clor s-а valorificat prin fabricarea clorurii de potasiu si a clorurii de calciu. Pentru cä Tn fabricarea carbidului, ca si Tn electrolizä clorurii de sodiu se consuma múlta energie electricá, conducerea societätii a decis construirea unei centrale de fortä, utilizänd gazul metán ca si combustibil. Instalarea ei s-а Tncheiat Tn anul 1917, avänd putere de 30000 CP, avea 12 cazane de abur la 14 atmosfere, dintre care sase tip „Garbe”, cu о productie maximé de 120 tone/orá abur si patru turbogeneratoare producátoare de curent trifazic cu 5500 de volti. Tn timp, centrala a suportat transformári. Tn 1929, douá dintre turbine au fost modificate, ajungänd la 8700 CP., iar Tn anul 1942 a fost pusá Tn functie о nouá turbiná, cu putere de 16320 CP. Tn anul 1949 puterea instalatä a centralei a atins 41220 CP, iar dupá modificárile din 1951 si 1953 puterea maximé a ajuns la 30 MW, fiind cea mai mare centralá din taré páná Tn 1948, cänd s-а construit termocentrala de la Doicesti. Abia de la sfärsitul anului 1949, Tn urma nationalizärii, centrala a fost afiliatä Tntreprinderii de Retele Electrice Sibiu (IRES) si trecutä la Ministerul Energiei Electrice, ulterior fiind conectatá sistemului energetic national.19 Dupá rázboi, „Nitrogénul” se profilé pe obtinerea cianamidei de calciu, Tngrésémént artificial foarte céutat atunci si obtinut la pret convenabil, folosit atét pentru cereale, cét si pentru legume si vitá de vie. Caracteristicile si avantajele folosirii erau cuprinse Tn brosúra” íntrebuintarea rationalé a Tngrésémintelor artificiale si Tn special a cianamidei de calciu”, sub Tngrijirea prof. dr. Theodor Seidel, publicata la Sonnenfeld SA (färä an de aparitie), dar publicitate i-a fäcut si publicatia localä „Tárnává”. Tn anul 1925 „Nitrogénul” exporta Tngräsämänt Tn Grecia, Turcia, Egipt, Palestine, Indonézia.20 La sfärsitul deceniului al treilea al secolului trecut, aceastä societate chimicä, care avea 5 cuptoare pentru cianamidä si instalatii pentru azot, oxigén si clorurä de calciu era vizatä, ca, prin amplificarea productiei-inclusiv prin prepararea compusilor halogenati ai metanului si unor derivati ai acestuia, sä devinä un formidabil/puternic centru de industrie chimicä Tn prepararea compusilor organici de sintezä. Instalatiile sale erau usor adaptabile la fabricarea substantelor brizante, necesare apärärii nationale (productia de amoniac era contractatä de fabrica „ Nitramonia” Fägäras, tot pentru necesitäti de ordin militar). Desigur cä aproviziona piata interné, iar surplusul TI exporta. Aläturi de uzinele de cocs de la Lupeni si Anina, producátoare de sulfat de amoniu si uzinele chimice Mérésesti, producátoare de superfosfati, „Nitrogénul” era una dintre sursele de Tngräsäminte artificiale si, pe ansamblu,unul dintre suporturile agriculturii tärii.21 18 Carbidul romänesc in pragul mileniului al III lea-Tärnäveni, cetate a chimiei románesti (Tärnäveni, 1916-1996)-dr. ing. V.Cerghizan.N.V.Fola, A. Nistor, M, Bali, R. Deleanu.Ed. Tipomur,Tg.Mures,1996, Pc'16’ N.V.Fola, Industria si bäncile in perioada interbelicä, in Tärnäveni-cercetare monograficä, Tg. Mures,2003, p. 148. 20„Tárnává "(Diciosänmartin), an V, nr. 51-52, din 25 decembrie 1925, p. 3. 21 Industria si bogätiile naturale..., p. 82. 188
