Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României
Marisia XXXVI Societatea „Nitrogen” isi fixa scopurile activitätii prin statutele din anul 1922, preciza cä produce nitrati si alte produse chimice, in primul ränd ingräsämänt artificial si prelucreazä produsele secundare, derivate. ín anul 1935, obiectul de activitate era prezentat astfei: „ fabricatiunea industrial de tot felul de Tngräsäminte artificiale, produse chimice si articole ceramice, ca si prelucrarea industrial a produselor secundare, ce ar rezulta din fabricarea produselor de acest fei.” Organele de conducere erau: adunarea generalä, directiunea si consiliul de supraveghere (cenzorii). Adunarea generalä о formau actionarii, care se intruneau anual sau de cäte ori era necesar si dezbätea raportul directiunii, raportul consiliului de supraveghere, lua hotäräri privitoare la capital, statute, incheierea de contracte, etc. Directiunea era compusä din cel putin 6 membrii (presedinte.vicepresedinte, membrii), administra treburile societätii, numea comitetul executiv/de administrate, care conducea direct afacerile firmei. ín anul 1931, conducerea cuprindea un director general, trei directori si trei procuristi. Directia generalä avea initial sediul la Budapestajar pentru Tntreprinderea din Tärnäveni se infiintä о sucursalä Tn 20 aprilie 1927. Procesul nationalizärii, respectiv al preluärii capitalului sträin este prezentat de publicatia localä „ Tárnává”, an X, nr. 12, din aprilie 1931, p. 2.(articolul „Cumpärarea fabricii Nitrogen”). ín sedinta din 29 martié 1931 a Senatului Romäniei s-а dezbätut, iar Tn 30 martié s-а votat proiectul de lege privitor la nationalizarea societätii din Diciosänmartin, care a fost votat de Camera Deputatilor Tn 4 aprilie 1931. Ministerul industriilor a fost autorizat sä creeze о societate anonimä pentru fabricarea materialelor explozive, sub forma unei regii mixte, cu un capital de 230 milioane (statul contribuia cu 180 milioane), iar un grup financiar prelua actiuni Tn valoare de 50 milioane lei. Statul a luat un ímprumut de 6 milioane de franci elvetian de la „ Union de Banques Suisse” pe 7 ani, urmänd sä se asigure scutire de orice impozit sau taxe cätre stat, judet sau comunä, páná la achitarea Tmprumutului. Ministerul Apärärii urma sä contracteze о furniturä de 3000 de vagoane acid azotic pe timp de 5 ani. Uzina electricä a fost vändutä societätii „ Seta” ,care se ocupa de furnizarea energiei electrice si de Ia care fabrica cumpära curentul electric (aceastä societate, cu capital german, furniza curent electric íntr-o parte a Ardealului). Declaratia ministrului Mihail Manoilescu aräta cá pentru noua fabricá de explozivi, care urma sä ia locul fabricii de Tngräsäminte chimice, costurile urmau sä se amortizeze prin propria activitate. Acidul azotic se oferea statului la pret de 21 lei kg., iar, Tn anul 1931, se vindea cu 42 lei. La dezbaterea proiectului de lege Tancred Constantinescu a combátut párti dinproiect, ín special cedarea uzinei electrice. ín acelasi sens se pronuntá si un reprezentant local ín Consiliul de Administrate, avocatul dr. Gyárfás Elemer. Motivul, statul furniza gazul cu 22 báni mc., ín loc de 70 bani/mc, pretul curent nu se fixa. Va pláti populatia pentru furnizarea curentului electric. ínsá, productia de explozibil se va realiza la Fägäras, Tärnäveniul va furniza doar unele componente (produsele realizate se pót urmári ín anexá). ín anii interbelici productia de carbid a cunoscut о evolutie ascendentá si datoritä utilizárii acetilénéi rezultate din reactia carbidului cu apa. Prima utilizare, ca sursá de iluminare a fost de scurtä duratá. Fiind ínlocuitá cu lampa cu „ciorap” care utiliza gazul metán. Tärnäveniul a fost primul oras iluminat prin acest sistem, lampa era de fapt о tesäturä rigidä de azbest si fir metalic care, datoritä temperaturii generate de flacära de gaz metán devenea incandescentä si producea о luminä mult 189
