Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României
Marisia XXXVI fost pusä sub sechestru Tn iunie 1919 de Consiliul Dirigent, iar administrator de sechestru a fost numit ing. dr. C.l.Motas, (era Tntr-o situatie foarte criticä). Tariful gazului metán a fost sporit ín aprilie 1920 si s-а redimensionat, pentru eficientá, personalul, protejándu-se interesele statului román.15 ín cursul anului 1925, statul román a ínfiintat о regie mixtä” Societatea romána de gaz metán („Sonametan”), cu capital initial de 160 milioane lei, aportul statului fiind de 125 milioane lei. Capitalul se majora in 1929, cánd aceastá societate fuziona cu UEG-ul, capitalul fiind cumpárat Tn rate. Noua societate achizitiona, prin contractui fäcut cu Deutsche- Bank si terenurile neexploatate, obtinute anterior de LIEG, färä a consuma decát aproximativ a 12 a parte din productia totálé.16 La ínceputul célúi de-al patrulea deceniu al secolului trecut, judetul Tárnává Mica producea cam 2,4% din productia de gaze naturale a Romäniei. In 1935, 15 sonde produceau 55657 mc. consumul industrial fiind de 47226340 mc, pentru Tncälzit se foloseau 8431228 mc. in anul 1938 consumul industrial era de 71064483 mc, la Tncälzit si iluminat se foloseau 10948279 mc, pierderile fiind de 3586,63 mc. In 1939, Tn industrie se consumau 91026058 mc, pentru iluminat si Tncälzit 21877526 mc, iar pierderile erau de 4268070 mc. Pe plan legislativ, al doilea guvern Maniu, prin ministrul Virgil Madgearu a adus Tn fata parlamentului douä noi legi pentru resursele energetice: „Legea energiei” si cea a Régiéi monopolului de gaz.17 Reluänd momentul Tnfiintärii fabricii din Tärnäveni, constatäm cä la 10 mail916 se Tncheia la Berlin о conventie-protocol Tntre UEG,„ Banca de credit ungarä” si „Banca comercialä din Pesta,” pentru furnizarea de gaz metán necesar la noua fabricä pentru producerea Tngräsämintelor de azot, numitä SA Nitrogen. Autoritäre militare maghiare au convenit cu un grup de financiari si tehnicieni sä Tnfiinteze о uzinä pentru fabricarea explozibililor, gazelor de luptä si a cianamidei de calciu, ca Tngräsämänt agricol (cianamida se obtinea din carbid si azot, dar se obtinea si amoniacul). Capitalul initial a fost de 9 milioane de coroane, ulterior s-a majorat la 25 de milioane, iar forta de muncä consta din soldati si prizonieri de räzboi rusi. Realizarea instalatiilor a durat circa doi ani, pentru fabricarea carbidului s-au pus Tn functie douä cuptoare electrice dotate cu electrozi amorfi. La ridicarea fabricii au contribuit firmele Nicholson, Gantz, Eppet din Budapesta, Hilfenstein din Viena, Propfe Hildenstein si Fratii Schieil din Brasov, etc. Intrate Tn activitate Tn toamna anului 1918, cuptoarele de carbid erau singurele din sud-estul Europei si printre putinele din lume (tinem cont cä premiera mondialä Tn productia de carbid a fost cea nord-americanä, anul 1895). Tehnologia de productie consta Tn reactia, la temperaturi Tnalte, a varului cu cärbunele. Varul se obtinea din calcar (carbonat de calciu), Tntr-un cuptor rotativ care folosea ca si combustibil gazul metán, iar calcarul se exploata Tn regia proprie a fabricii la Racos. Cuptoarele aveau о putere de 4 MW, iar Tn perioada de varä se Tntrerupea productia. Prima sarjä de carbid s-а fabricat la Tnceputul lunii octombrie 1918 si in acelasi an intra Tn functie instalatia de obtinere a cianamidei de calciu. Se ardea gaz metán Tn spatiu Tnchis, se späla cu apa pentru separarea de acidul carbonic si se insufla 15 Gh. lancu, op. cit., pp.203-205. 16 L. Turdeanu, Situatia economicä...,p. 434 si Industria si bogätiile naturale... ,p. 63. 17 M, Päun, M. Stirban, Politica economicä a Romäniei intre primul si al doilea räzboi mondial, in „Dezvoltare si modernizare Tn Romania interbelicä”,1919-1939, Culegere de studii”, Cluj-Napoca, 1988, pp. 191-192; pentru legislate, Ibidem. 187
