Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)

Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României

Istorie

convenabilä a materiilor prime si combustibilului, al existentei cäilor de transport), de ordin politic si nu ín ultimul ränd, de ordin militar. Pe parcursul activitätii ei, Tntreprinderea a folosit materii prime provenite de la Sändulesti,(Turda)-calcarul, transformat acolo Tn ciment, cocs din Polonia, alumina de la Oradea, acidul sulfuric de la Baia-Mare si Copsa-Micä, baritinä din China, zinc de la Copsa Micä,sulf din Polonia, caolin de Aghires si din Harghita, bentonitä si feldspat de la Intreprinderea Minierä Cluj, argilä refractarä de la Suncuius, nisip de Aghires, argilä caolinoasä de Murfatlar, crom din Albania, sodä calcinatä din Оспа Mures, electrozi-pastä din Slatina, retorte de grafit din fosta RDG, dispersant В de la Valea Cälugäreascä, acvafil de la Timisoara, dolomitä de la Voslobeni (Harghita). Se folosea apa din reteaua localä, mai tärziu de la statia Cipäu (Mures),completare, 1% din puturi proprii si apä recirculatä 22%.11Trebuie mentionat faptul cu semnificatie Tn demararea construirii fabricii, terenul, Tn mare parte era proprietatea lui Sándor Janos, lider al Partidului Muncii, de guvernämänt atunci, ajuns ministru de Interne Tn a doua parte a räzboiului (desigur au fost si mici proprietari expropriati). Fabrica avea conventie Tncheiatä cu Ministerul de Räzboi, motiv pentru care primea, la Tnfiintare credite pe termen lung pentru ridicarea sectiilor si dotare si.avea régim preferential.

Din zäcämintele de gaz metán de la Saros/Deleni si Bazna, exploatate de UEG, printr-o conductá de 12 km. se furniza gaz Tntreprinderilor din Tärnäveni, dar si consumatorilor casnici, la un debit de 800000 mc. ín anul 1924, conducta debita 5 milioane mc. Fabricii Nitrogen, fabricii de cärämizi Dämbäu 2600000 mc, fabricii Hercules si altor unitäti mai mici din Tärnäveni 3187696 mc, deci un debit total de 55787696 mc gaz.12 UEG-ul a construit conducta Bazna-Medias-Copsa Mica, care deservea Tntreprinderile din Medias si Tärnäveni, iar conducta de la Deleni deservea órásul de pe Tárnává Micä. Cele patru fabrici (mai modeste, initial) din cele douä orase consumau Tn anul 1941, 57 milioane mc, iar Tn 1942, din consumul total al celor douä orase foloseau 370 milioane mc.13Conducta Särmas-Turda aproviziona fabricile din Turda si Cämpia Turzii, dar si societatea de produse sodice Ocna- Mures(Solvay), prima unitate de profil chimic din judetul Alba (s-а Tnfiintat prin colaborarea Societätii Solvay din Bruxelles cu о societate din Karlsbad), societate care functiona íncá din 1896 si producea sodä calcinatä si caustica, Atunci, cänd viitorul cämpurilor gazeifere era Tncä incert, societatea din Оспа-Mures a obtinut cea dintäi concesiune de gaz metán din Transilvania Tn anul 1911, pe termen de 25 de ani. ín anul 1912 a fuzionat cu uzina electricá din Turda, a devenit „Societate anonimä”(pe actiuni), cu un capital de 10 milioane de coroane. ín momentul Tncheierii concesiunii, conducta de gaz metán si instalatiile aferente au fost cedate gratuit statului román.14

ín contextui mäsurilor liberale de stimulare a productiei industriale ,cu scopul folosirii rationale si economicoase a izvoarelor de energie si a resurselor de materii prime autohtone, prospectiunile Institutului Geologie din Bucuresti s-au completat cu reorganizarea Serviciului de exploatare a gazului metán Cluj. UEG-ul, subventionat si de Deutsche Bank, a cäzut sub incidenta prevederilor tratatelor de la Paris- Versailles si bunurile au trecut Tn patrimoniul statului román. Societatea maghiarä a

11 Stefan Covrig, Economia orasului Tärnäveni, Tn Tärnäveni-cercetare monograficä, coordonator N.V.Fola, Tg. Mures, 2003, p. 35.'

12 Industria si bogätiile naturale din Ardeal, ..p.22,

13 L. Turdeanu, Situatia economicä a Ardealului...,p.p. 434-435.

14 Оспа Mures, monografie (redactia N. Dobra), 2005, pp-, 65-66.

186