Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Virgiliu Z. Teodorescu: Odiseea monumentului din Satu Mare dedicat cinstirii memoriei luptătorului pentru Unirea cu ţara, dr. Vasile Lucaciu
Marisia XXXVI räsunetul avut íntr-о perioadä cänd actiunile iredentiste ale maghiarilor se intensificaserä, färä ca aceste manifestäri care prevesteau urmätoarele etape ale Golgotei románesti sä alerteze si sä mobilizeze pe cei care aveau multiple responsabilitäti ín structurile statului román. Ignorarea gravitati de cätre oficialitäti si chiar defäimarea celor lucizi20 care analizau noile actiuni s-au soldat la finalul deceniului prin decizia ultimativä impusä, prin cel de al ll-lea Dictat de la Viena, de cätre revizionistii ce militau pentru о nouä hartä care sä favorizeze pe cei care se aläturau Axei. Simbolul cinstirii lui Vasile Lucaciu din Satu Mare a avut evolutiv о existenfä tulburatä, la fel ca a omului pe care TI TnfäS§eazä. In zilele Tnceputului de septembrie 1940, au fost momentele unui dur examen cänd, Tn limita timpului avut la dispozitie pentru administratia romäneascä, s-а reusit evacuarea salvatoare si a componentelor acestui monument, noii stäpänitori avänd ca obiectiv major Tnläturarea simbolurilor románesti, predilect cele care evocau pe cei care se manifestaserä prin cele Tntreprinse ca apärätori ai romänilor. Refugiul l-a purtat initial pe plaiurile bänätene ajungänd pentru dói ani la Lugoj de unde a fost dus la Alba lulia fiind depus^1 Tn incinta cetatii din Álba luliei, pentru a primi о vicepre§edintele Consiliului de Mini§tri, Ion Inculet, precum §i vicepre§edin{ii celor douä camere Parlamentäre, Mátéi Vasiliu §i Petre Gheatä. 0 Liga Antirevizionistä a fost infiintatä la 15 decembrie 1933 la Bucure§ti, fiind finantatä, condusä de Stelian Popescu, juristul, omul politic, conducätorul cotidianului „Universul”, nationalist cu mare audientä ín Románia, care combätea pretentiile Ungariei asupra Transilvaniei, Tn scris si Tn manifestäri publice. Consiliat de interese sträine neamului romänesc s-а ajuns ca activitatea Ligli antirevizioniste sä nu i placä regelui Carol al ll-lea, care a interzis-o la 7 martié 1939. Liga Antirevizionistä Romänä (L.A.R.) a fost о asociajie constituitä Tn perioada interbelicä de elita romäneascä, cu scopul de a combate revizionismul (revizuirea tratelor de расе de dupä Primul Räzboi Mondial) promovat de statele nemul{umite de configurata teritorialä a Europei postbelice. Asociatia a fost infiintatä la 15 decembrie 1933 la Bucure§ti §i era formatä dintr-un nucleu format din elita societätii romäne§ti adunat Tn jurul lui Stelian Popescu, directorul cotidianului "Universul". Deviza ligii era: „Pacea, pe temelia tratatelor, pe respectui obligatiilor internationale §i pe Tntärirea forjelor morale §i materiale dintre natiuni”. Liga Antirevizionistä a fost infiintatä ca reactie la curentul revizionist care ameninta Romania §i tinerele state nationale infiinjate pe ruinele Imperiului austroungar. Romania s-а confruntat dupä 1919 cu un revizionism tot mai intens din partea Ungariei Tn special, dar §i a Bulgariei §i a URSS. Pe acest fond s-а constituit Tn 1921 Mica Injelegere dintre Romania, Cehoslovacia §i lugoslavia. Lipsei de reactie a statului román §i dezinteresul politic pentru afirmarea cauzei romäne§ti, i-a urmat luarea de pozijie din partea societätii romäne§ti. Astfel, Liga §ia asumat rolul de a combate revizionismul §i de a promova cauza romäneascä, atät pe plan intern, cät §i pe plan extern. Ea s-а constituit ca principala organizajie antirevizionistä, cu un numär mare de membri §i filiale Tn toatä tara. A dezvoltat §i о puternicä activitate anticomunistä. Conform statutelor, Liga avea urmätoarele scopuri: sä dezvolte solidaritatea §i rezistenja romäneascä fatä de atacurile la adresa integritási teritoriale romäne§ti §i a demnitätii poporului román; sä organizeze Tn tarä §i sträinätate о propagandä intensä pentru menjinerea §i asigurarea päcii, Tn baza tratatelor internationale; sä Tntäreascä legäturile cu statele §i popoarele amice §i aliate, care urmäreau, ca §i Románia, sä le fie respectate drepturile istorice §i integritatea teritorialä;sä lupte pentru Tntärirea con§tiin{ei nationale;sä combatä propaganda revizionistä §i actiunile tendenjioase din tarä §i sträinätate;sä informeze permanent opinia publicä din tarä §i sträinätate cu privire la actiunile subversive §i mijloacele folosite Tmpotriva statului román §i a unitä{ii nationale §i politice (Lazär, Liviu, Ml§carea antirevizionistä din Transilvania in perioada interbelicä, Editura Cäläuza, Deva, 2003). 21 Prezenta ei la Alba lulia a cunoscut о diversitate de jignitoare manifestäri. Astfel, sunt consemnate de cätre cei care la timpul respectiv au fost martori oculari prezenje Tn locuri neadecvate, iar atunci cänd Tntrebi de о fotografie care sä imortalizeze prezenta ín fórul public primesti un räspuns incredibil: nu existä. Soarta i-a fost nu ín fórul public ci afli cä Tn anii instalärii regimului eliberatorilor ocupanti Tn Románia §i a conducätorilor sträini de neamul romänesc, Tn anul 1948, statuia lui Vasile Lucaciu а 143
