Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Virgiliu Z. Teodorescu: Odiseea monumentului din Satu Mare dedicat cinstirii memoriei luptătorului pentru Unirea cu ţara, dr. Vasile Lucaciu
Istorie provizorie „depozitare” in zona malului santului cetätii. Acolo ca student ai anilor '50 am, am väzut-o culcatä pe sol asteptänd о soartä reparatorie a vitregului tratament. La scurt timp am aflat cä iredentistii au considerat cä Tncä aveau de actionat revansard si Ia orele noptii un „comando” a procedat la prävälirea statuii in santul cetätii unde „spurcäciunile aruncate” urmau ca in scurt timp sä о acopere pentru ca astfei mesajul ei sä fie inläturat. О ulterioarä si promptä interventie a condus la mutarea ei la Muzeul Unirii din Alba lulia. A urmat insä actui salvator atunci cänd artistul sculptor Corneliu Medrea a donat statului intreaga sa colectie de piese definitivate in materiale ce le conferea perenitatea, dar si cele aflate numai in stadiul de turnare in gips. Asa a fost constituit* 22 „Muzeul Corneliu Medrea” din str. General Budisteanu nr. 16. Atunci s-а procedat la о amplä actiune recuperatoare, aducerea la Bucuresti si depozitarea la sol in pozitie orizontalä in curtea Muzeului „Corneliu Medrea”. A fost о prezentä incitantä readucänd in discutii, initial discrete, ca dupä Declaratia din 12 aprilie 1964 sä fie luatä о mäsurä partial reparatorie care a readus in 1968 monumentul VASILE LUCACIU la Satu Mare unde a fost amplasat insä ре о nouä vaträ, íntr-о altä vecinätate, anteriorul spatiu fiind conferit in deceniile anterioare altui simbol al cinstirii „eliberatorilor ocupanti”. Noul amplasament, pe B- dul Vasile Lucaciu, a fost corelat cu amplasarea pe acelasi ax urbanistic in faja Muzeului judejean si in raport cu monumentul Ostasului Roman23 ridicat in semn de omagiu adresat combatantilor Armatei a IV-a care au purtat lupte grele in aceastä zonä, in octombrie 1944, pentru eliberarea teritoriului de nord al Romäniei. Au mai trecut cäteva decenii si printr-o rocadä, totalmente reparatorie, in 1992 monumentul Vasile Lucaciu a revenit pe vechiul amplasament24 in zóna verde a Pietei Libertätii, loc conferit de initiatorii actului de cinstire. Am avut privilegiul sä fiu prezent la solemnitatea redezvelirii si prin cuvintele enuntate sä evoe faptele celor care, ín toate etapele acestei odiseei, au fost constienti cä mesajul simbolului trebuie sä fie о mobilizatoare mostenire pentru urmasi, pentru ca UNIREA TUTUROR ROMÄNILOR sä fie о perpetuä preocupare pentru buna protejare a teritoriului national si ai locuitorilor. A fost prilejul totodatä ca sä evoc creatia valorosului artist sculptor Corneliu Medrea care, in conditiile post 1989, de „liberä exprimare”, a unor aväntate condeie, ajunsese sä fie taxat ca „proletcultist”25, fiindu-i astfei renegatä fost Tnläturatä §i „aruncatä” in curtea intreprinderii Comunale Alba lulia de unde a fost „transferatä” Tn curtea Muzeului National al Unirii unde a rämas acolo pänä Tn anul 1958. 22 Soarta muzeului a fost vitregä. La momentul revendicärilor proprietätilor, clädirea a fost revendicatä de fosta monarhie si ca atare pripeala „solutionäri” a condus nu la obtinerea unui alt spatiu procedändu-de la dispersarea lucrärilor la diverse alte muzee, procedeu generator de Tncälcarea unor prevederi ale legatarului, fiind prilej de „rätäcire” ca si Tn cazul Muzeului Anastasie Simu s.a. valori de patrimoniu (Aristide Stefänescu, Ghidul muzeelor, Editura sport-turism, Bucuresti, 1984, p. 94.) 23 Pe un generös spatiu de verdeatä si cu о largä deschidere spre Bd. Dr. Vasile Lucaciu este ridicatä statuia monumentalä pe un piedestal piramidal din beton armat, placat cu travertin. Statuia are Tnältimea de 3,50 m, dältuitä Tn piaträ de calcar de cätre sculptorul Emil Mereanu. Osta§ul Román este redat finänd cu mäna stängä drapelul biruinfei, tricolorul, ridicat Tn pozifie verticalä, iar Tn dreapta are о ramurä de stejar lipitä de faldurile tricolorului, simbolul täriei armatei románé. Statuia а fost amplasatä la Satu Mare Tn anul 1963. 24 Actiune posibilä prin ducerea monumentului Ostasului Sovietic Tn Cimitirul Eroilor, Bd. Closca, unde sunt inhumati 341 Erői din care 33 identificati, restül necunoscuti. 25 Virgiliu Z. Teodorescu, Dreptul la replicä - Pro Cornel Medrea, Tn: „Cronica Romána", Bucure§ti, anul X, nr. 3204, m 30 iulie 2003, p. 7 (nástru§nice afirmatii formulate tendendos din partea unei persoane de la periodicul „Gardianul” mi-а determinat reacfia, evocánd contribula maestrului sculptor 144
