Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Marisia XXXIV-XXXV

ambasadorului Ungariei pe längä Pápá, din anul 1921, nu au avut succes, iar extinderea temporarä a autoritätii confesionale maghiare s-а fäcut arbitrar §i fortat prin aplicarea odiosului Dictat de la Viena, pentru perioada anilor 1940-1944.

ín acest context socio-politic §i religiös, mentionäm cä dr. Romul Boilä este unul dintre cei §apte apärätori ai preotului §i celor 34 de parohieni romäni din localitatea Moftinul Mic (Satu-Mare), din anii 1913-1914, acuzati de autoritätile publice §i trimi§i Tn instanta sub acuzatia de „ultraj Tmpotriva particularilor §i autoritätilor”, proces Tncheiat cu condamnarea a 15 credincio§i la pedepse cuprinse Tntre un an §i jumätate §i 6 luni de temnitä39 sau, dupä altä versiune, preotul a primit 18 luni detentie(„ Tnchisoare ordinarä „), iar sätenii 7 ani §i jumätate detentie.40

Semnificativ este §i procesul frunta§ului politic román dr. Nicolae §erban din Fägära§. Initial, tot Tntr-un proces de natura politicä a fost condamnat la 3 luni Tnchisoare §i 9000 coroane amendä, la care s-au adäugat Tncä 2 luni §i 200 coroane amendä, iar dr. T. Popescu, preotii AI. $erban, M. Brumboiu, G. Vasú §i I. Fulicea la 7 luni Tnchisoare §i 7000 coroane amendä pentru intonarea cäntecului national „De§teaptä-te románé!”. ín anul 1913, N. §erban avea intentate 13 procese „de agitatie” §i primea 1600 coroane amendä. Romul Boilä, ca apärätor, introduce contestate la Tabla regeascä din Tärgu-Mure§ Tn procesul acestora, Tncearcä schimbarea Tncadrärii §i invocä conditiile Tn care s-au produs faptele-violentele §i omorul Tnfäptuit de jandarmi Tn localitatea Märgineni. Nu cunoa§tem rezultatul demersurilor Tntreprinse.

In toamna anului 1912, conducerea Partidului National Román i-a Tnsärcinat pe Victor Oni§or, Valér Moldovan §i Romul Boilä cu elaborarea unui „Proiect de lege al votului universal”. Victor Oni§or era absolvent Tn drept §i dr. Tn §tiinte juridice al Universitätii din Budapesta, iar dupä Marea Unire, ca §i R. Boilä, a prédát la Facultatea de Drept a Universitätii din Cluj, dar a avut §i carierä politicä (Tn anul 1897, pe cänd era student, a tradus Tn limba romänä „Castelul din Carpat “ al lui Jules Verne §i, cu acordul autorului §i al editorului, a Tnlocuit toponimele maghiare artificiale, cu cele autentice romäne§ti). Mentionatul proiect de lege al votului universal a fost prezentat de deputatul §t. Cicio-Pop Tn Camera Deputatilor la Budapesta §i a fost publicat de Biroul acesteia. La sfär§itul anului 1917, Vaszonyi Vilmos, consilier al ultimului Habsburg, a trebuit sä-i redacteze acestuia un proiect de lege al votului universal, cu acet prilej consultänd §i proiectul romänesc de lege.41

Comitii supremi(prefecti) ai Tárnavei Mici au fost, dupä erodarea liberalismului austriac: gróful Béldi Ferencz; din anul 1870; Szilvássy Sándor din anul 1875; gróf Bethlen Gábor; scurt timp; Horváth Mihály Tn 1890; Tntre 1890-1892 Sándor János; din 1892 Tn 1917 baronul Kemény Ákos §i Tntre 1917-1918 avocatul dr. Gyárfás Elemér. Bethlen Gábor conducea §i comitatui Tárnavei Mari §i stätea mai múlt Tn Sighi§oara (la Tärnäveni T§i asigura delegarea printr-un capabil §i con§tiincios subaltern, subprefectul Gáli Domokos). Sándor János era Tnrudit prin cäsätorie cu un oficial budapestan. Preocupat de administrate, a dispus plantarea pádurii de

39Traian Bosoancä, Din viata §i activitatea dr. Romul Boilä (I), ín „Acta Musei Porolissensis", XXIII, Zaläu, pp. 247-249.

40V. Stoica, Suferintele din Ardea!, Cluj-Napoca, 1994, p. 199 §i I. Georgescu, George Pop De Bäse§ti, Oradea, 1936, pp. 277-286.

41N. V. Fola, op. с/f., pp. 130, 139 -141 §i Tr. Bosoancä, op. с/f., pp. 247-249.

95