Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică
Marisia XXXIV-XXXV deasupra localitátii, a adus speciali§ti ín constructii de la Tärgu-Mure§ §i a organizat särbätorirea mileniului maghiar Tn 1896, in localitate.42 Comitele suprem Sándor János este cunoscut ca promotor perseverent al politicii guvernamentale. In anul 1894, printr-un raport, räspundea unei adrese a ministrului de interne, Károly Hieronymi §i aräta preocupärile de control, prevenire §i reprimare a manifestärilor „antinationale” ale locuitorilor nemaghiari din zona. Adresa lui precizeazä cä "...se exercita supraveghere severe, legalá, pentru exercitarea scopului (neutralizarea actiunilor nemaghiarilor-n.n.) in sigurantá...ca §i in cele mai mid cazuri sä se actioneze in toate cazurile". Actul, redactat in limba maghiarä este insotit de о lista a persoanelor supravegheate, cu domiciliul lor, respectiv reprezentanti ai elitelor locale, mai ales. Este cazul unui numär de peste 60 de preoti de pe Tärnave, 13 luterani(evanghelici), majoritatea fiind preoti romäni ortodoc§i §i greco-catolici.43 Se confirmä tendinta de respingere, de „mänä forte”,ре care о manifesta prefectul, cu un an inainte. Dupä adunarea de protest a romänilor de la Sibiu, la sfär§itul lunii iulie 1893, cu peste 3000 de participanti, care i§i exprimä sprijinul pentru actiunile Comitetului National Román (este vorba de redactarea §i sustinerea actului colectiv al Memorandumului), in 21 august 1893, la Budapesta avea loc о conferintä a prefectilor din Transilvania. íntre altele se discutä aid §i posibilitatea „cumpärärii” preotilor §i a altor “agenti” (de opinie -n.n.) nationalists romäni, de la sate, cum ii numea Sándor János., intr-un raport plin de acuze la adresa lor.44 Datoritä aprecierii de care se bucura, prefectul de Tárnává Micä era numit §i prefect al comitatului Turda-Arie§ §i al ora§ului municipal Tärgu-Mure§. Cu ocazia implinirii a 10 ani de activitate ca prefect a primit о diplomä onorificä. ín anul 1902, la cerere i s-а admis renuntarea la functia de prefect de Tárnává Micä §i a primit о decoratie regalä. A fost reprezentant al Partidului Muncii (guvernamentai) in zonä, ca §i baronul Szentkereszty György din localitatea Valea Lungä, de längä Biaj4® ín ace§ti ani, Tärnäveniul, ca re§edintä adminiastrativä, a luat infäti§are urbanä, modernä, in sensul propriu al cuväntului. ín anul 1881 se terminä edificarea Prefecturii (actualul local al Colegiului Tehnic), in stil baroc austriac, tärziu; se construiesc Spitalul neuropsihiatric, §coala primarä publicä, clädirea gimnaziului (azi §coala gimnazialä Traian”), sediul Oficiului financiar (azi Liceul „Constantin Bräncu§i”) о fäbricutä de negru de fűm §i s-а introdus gazul metán. ín aceastä perioadä, s-а ridicat §i clädirea Tribunalului din Dumbräveni. Datoritä detinerii administratiei comitatense §i introducerii aspectului arhitectonic de localitate urbanä, in anul 1912 Tärnäveniul devine „comunä urbanä”, perioadä care coincide cu inceputul exploatärii gazului metán la Deleni (§aro§) in vecinätatea re§edintei comitatului, dar §i in localitäti de pe Cämpia Ardealului.46 in acest climat socio-politic, mentionat de Pekri Geza, dar §i de autorii recenti ai unei sumare monografii a Tärnäveniului, care mentioneazä pe längä calitätile necesare functiei pe care о indeplinea, §i realizarea unor relatii de influentä, datoritä cäsätoriei, (se cunoa§te 42Pekri Géza, Visszaemlékezések Dicsőszentmárton múltjára (Amintiri din trecutul Tärnäveniului), Cluj, 1936 (traducere din Ib.maghiarä). 43SJAN-Mure§, Fond Prefecture comitatului Tárnává Micä, vicecomite, documentul nr. 7/16 iunie 1894 si §tefan Pascu, Istoria Transilvaniei, Blaj, 1944, p. 254. 4§tefan Pascu, Adunarea de la Alba lulia, Bucure§ti, 1968, p. 188. 45Pekri Geza, op. cit. 46ldem. 96
