Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Marisia XXXIV-XXXV

avea о filialä la New-York. La rändul ei, banca „Economul” din Cluj Tnfiinta filiale la: Gherla, Aiud, Ludu§ul de Mure§, Panticeu, Giläu, Gherla,Fene§, etc.18

Proprietarii maghiari erau sprijiniti de Creditül funciar maghiar, constituit ín 1871, Societatea creditului national al micilor agricultori (1879), Centrala nationalä a societätilor de credit (1898), iar Tn anul 1911, prin fuziunea lor, lua nähere Ásociatia regnicolarä ungarä a societätilor de credit. Cänd, Tn aceastä situatie economicä profund discriminatorie pentru romäni, ace§tia Tncearcä sä cumpere pämänt cu ajutorul bäncilor romäne§ti, presa guvernamentalä merge atät de departe, Tncät a deschis о campanie plinä de venin, acuzänd bäncile romäne§ti cä s-au pus Tn serviciul unor scopuri care pericliteazä nu numai interesele maghiarimii, ci chiar existenta statului Se agitä ideea Tngrijorätoare pentru guvernanti, a unei „täri de vänzare” §i cea demagogicä a „pieirii pämäntului strämo§esc.” Cifrele statistice sunt suficient de concludente pentru a intelege corect adevärata situatie a problemei agrare in Transilvania. Presa maghiarä exagera intentionat rolul bäncilor romäne§ti, fapt ce permitea cercurilor guvernante sä invoce „pericolul” prezentat de bäncile romäne§ti, pentru mobile marilor proprietari unguri §i sä initieze actiuni de colonizare a secuilor din Ciuc §i a ceangäilor din Bucovina Tn comitatele cu majoritate romäneascä.19Presiunea oficialä fatä de nemaghiari, accentuatä in intensitate pänä la sfär§itul secolului al XIX lea, a fost coroboratä cu „colonizarea” din arealul rural transilvänean, cu intentia declaratä de a anihila „national” reteaua de a§ezäri mici §i mijlocii, de centre industriale/comerciale, socotite ca veridice puncte strategice in existenta cotidianä a populatiei majoritare locale.20 La sfär§itul secolului al XIX lea §i inceputul celui urmätor, aceste aspecte de penetrare a centrelor economice, sociale §i culturale a zonelor locuite de romäni se combinä cu maghiarizarea numelor de familie, a celor de localitäti, infiintarea unui mare numär de §coli de toate gradele cu limba de predare maghiarä in localitätile romäne§ti, introducerea fortatä a limbii maghiare in §colile Tnfiintate §i sustinute de romäni, folosirea exclusivä a limbii maghiare (contrar dispozitiilor légii XLIV din 1868), la toate autoritäre administrative §i judecätore§ti, etc.

ín anul 1894, s-а creat Fondul pentru colonizäri, care detinea, in anul 1910, 10 milioane de forinti. Din acest fond s-au cumpärat proprietäti in Deva, Hunedoara, Ludu§, Alba, Mure§, pe Soméiul Mare, Vita, Arad, Cluj, Cara§-Severin etc. in timpul guvernului Banffy, Tn Banat s-au infiintat, in douä etape, colonii (puncte de plecare fiind Reca§ §i Buzia§), urmärind formarea de colonii pänä la Dobra §i Ilia §i, mergänd de-а lungul Mure§ului, printre sate curat romäne§ti, sä ajungä la Tärgu-Mure§ §i Toplita. Altä ramurä de colonizare viza Timikul, Torontalul §i Cara§-Severinul. Initial, colonizärile aveau caracter economic, dar de pe la 1886 se desfä§oarä sub deviza discriminärii etnice manifeste, ceea ce este evident in anul 1894. Se urmärea spargerea unitätii teritoriale a nemaghiarilor, Tn primul ränd a „märii de valahi”, cum prezenta unul dintre promotorii maghiarizärii prin colonizare, Beksics Gustav, concomitent cu legarea intre ele a „insulelor unguresti”. De pe afluentii Tisei se

18Lucian Dronca, Filiales, réunions de credit et associations des banques roumains de Tranyilvanie ä l'époque moderne (1867-1918), Tn „Transylvanian Review", vol. XIII, nr, 3/autumn 2004, pp. 89-90, 95-96.

19Istoria Romäniei. Transilvania (1867-1947), vol. II, coordonator prof, univ. dr. A.Drägoescu, Cluj- Napoca, 1999, p. 139.

20Stelian Mändrut, Partidele maghiare in viata politica a Transilvaniei (1867-1918), in „Anuarui instit. de Istorie G. Baritiu",Cluj-Napoca, XLI/2002, p. 147.

87