Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Marisia XXXIV-XXXV

urmärea pätrunderea de Mure§, Cri§uri,pe Some§ ín sus, ín Címpia Transilvaniei, pänä intre secui, Tncercändu-se cu disperare „umplerea” unui spatiu de mari dimensiuni. Coloniile de pe Cri§ul Repede §i Some§ urmau sä spargä monolitul romänesc al motitor §i sä-i izoleze de fratii din nordul Transilvaniei. Menirea acestor colonii era sä constituie punti de legäturä intre pusta Ungariei §i insula secuilor din Carpati. Promotorii acestei politici sperau cä säräciti, släbiti §i izolati, romänii vor putea fi mai u§or deznationalizati sau cel putin tinuti Tn fräu, conform strategiei lui Beksics, cuprinsä in cartea apärutä la Budapesta, in anul 1906. Metodele folosite pentru aceastä infiltrare artificialä erau neomenoase. In Banat, pe längä aducerea din pusta Ungariei a unui numär ínsemnat de muncitori agricoli, deci sporirea elementului maghiar, se foloseau copiii päräsiti din Timisoara §i comitatui Timi§ (in majoritate romäni), du§i in azilul de stat din Timisoara §i incredintati unor familii maghiare. Dädeau, apoi, pämänt in folosintä conditionatä unor tärani romäni pe termen de 20 de ani. Dacä acentia se maghiarizau, intabulau pämäntul pe numele lor, in caz contrar li se lua inapoi.21

О colonizare efectuatä in ace§ti ani, pe Mure§ este colonia Ludu§, efectuarea a§ezärii fiind intre anii 1903-1905. Initiative a cuprins patru colonii distincte: Andrassy, din anul 1945 numitä Ro§iori), Eczken (Avräme§ti), Albis-Fundätura §i Colonia Interné Belső- telep), partea veche a Ludu§ului actual (ultima a§ezare tinea administrativ de comuna vecinä, Bogata Mure§). S-au infiintat aid 141 gospodärii primele trei pe sistemul cätunelor,ultima in sistem stradal .Coloni§tii trebuiau sä aibä cetätenia maghiarä, sä detinä bunuri mobiliare §i imobiliare, animale, ma§ini agricole sau bani. Nu puteau vinde sau insträina, decät intre rude §i cu aprobarea Trezoreriei. In interval de doi ani, vor ridica clädirile, anexele,vor planta pomii fructiferi recomandati urmänd sä achite in rate valoarea gospodäriei. Contractui de vänzare-cumpärare incheiat cu Eczen Sándor prevedea plätirea sumei preväzute in contract, anual, primeau о sumä ca venit, iar dupä moartea lui Trezoreria trebuia sä cumpere din suma rämasä noi terenuri (in valoare de 206000 coroane), pentru colonii in Cämpia Transilvaniei, Tn comunitätile romäne§ti. Initial, pämänturile au fost date in arendä. S-au achizitionat ma§ini agricole moderne (plug Nicholson, greblä mecanicä de fän Suthlewoghl, plug cu trei bräzdare, treierätoare Friedlander etc). S- au fäcut munci de regularizäri a albiei päräului, lucräri de prevenire a alunecärilor §i surpärilor de teren. Rata plätitä era de 200-300 coroane §i, in caz de secetä, pe coloni§ti ii Tmprumuta Trezoreria. Intre anii 1903 §i 1905 au fost colonizate 17 familii de secui din Bucovina, 62 familii din Piatra Craiului, 65 din Valea Nirajului, respectiv din comitatele Mure§-Turda §i Toronthal, dar §i din Ungaria (dupä confesiune, romano-catolici §i reformati). Mod de gospodärire mai avansat aveau cei din Ungaria §i din comitatele transilvänene. Foloseau zilieri, cre§teau animale de rasä §i fäceau comert cu animale. Prin aplicarea reforméi agrare din anul 1921, proprietätile lor au fost supuse exproprierii §i improprietäririi, conform légii aplicate in Transilvania.22

Autoritäre ungare vizau scopuri politice §i, in perspectivä, schimbäri demografice progresive, coordonate strategic. ín anul 1909, ministrul Daranyi elabora un project de lege, prin care se acorda о dotatie de 10 milioane de coroane timp de 12 ani, pe seama colonizatilor. Dupä introducerea „zonei culturale”, in anii Primului Räzboi Mondial, о lege prevedea cä in aceastä zonä cumpärarea de

2^lstoria Romäniei. Transilvania (1867-1918), vol. II, Cluj-Napoca, 1999, pp. 140-141.

22Monográfia ora§ului Ludu§, (autori colectivi) Editura Nico, Tärgu-Mure§, 2008, pp. 95-101.

88