Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Marisia XXXIV-XXXV

angajati permanenti §i ca inventar: un tractor, douä treierätoare, 4 semänätori,34 pluguri, dar§i 533 vite cornute, 12 cai, 900 oi, 159 porci.15

Sa§ii, insä, au folosit sume Tmprumutate de la Banca Säseascä de la Sibiu, iar romänii, in special, credite ale Bandi „Albina” din Sibiu. ín Transilvania functionau aprox. 290 de insotiri §i case de pästrare. Unele publicatii maghiare exagerau, cu scop bine tintit, rolul bäncilor romäne§ti in sprijinirea achizitionärii de terenuri agricole. Guvernul Banffy, incä din 1897, urmärea sä supunä toate bäncile unei institutii financiare de stat, iar in aprilie 1898 un proiect de lege depus in Parlamentül Ungariei prevedea cä pe viitor nu puteau infiinta institute financiare numai autoritäre, corporatiile publice §i a§a-numita Asociatiune Centralä, guvernamentalä. La ea urmau sä adere celelalte asociatii, inclusiv ale nationalitätilor. Se cäuta fränarea aparitiei §i dezvoltärii „bäncilor poporale”. Pe locul al doilea, intre bäncile romäne§ti, se situa-pentru anii 1873-1914-banca’’Victoria” din Arad, urmate cle cea din Bistrita, Cluj, Blaj, Turda, $imleul Silvaniei, Dej, Lipova, Orä§tie, etc. In anul 1914, se infiintau 24 cooperative de credit romäne§ti, dupä model Schultze-Delitsch- Raiffeisen (in Cluj, Some§, Sälaj, Turda), iar sub indrumarea „Astrei” in Tärnava- Micä, Tärnava-Mare, Sibiu, Hunedoara, Cluj, Mure§, Fägära§, Maramure§, Alba. Capitalul total al acestora a atins37810 coroane, iar al membrilor 1777 persoane.16 ín anul 1915 erau 108 cooperative de credit (12 Schultze-Delitsch, 72 Raiffeisen, sistem combinat 24, cu 11113 membri §i capital social de 1235740 de coroane, cu active de peste 10 milioane de coroane). Reuniuni pentru asigurarea vitelor s-au infiintat in Näsäud, Cara§-Severin, Tärnava-Mare, Timi§ §i Orä§tie. In anul 1911, la Sibiu s-а activat „Banca Generalä de Asiguräri”, prima societate cu capital exclusiv national, cu un larg spectru de afaceri financiare, in consens cu cerintele tehnice §i de organizare moderne in domeniu „un adevärat organism economic national cu repercursiuni pozitive in sfera activitätii desfä§urate de reprezentantii PNR”, in directia emancipärii nationale a romänilor din Austro-Ungaria.17 Desigur, acest aspect al ridicärii economice in preajma Primului Räzboi Mondial nu a schimbat datele fundamentale ale problemei, dupä cum aratä statisticile. Proprietarii maghiari erau sprijiniti generös de autoritäti. Dacä Legea comercialä ungarä din anul 1875, dar §i Legea XXIII din 1898 au fixát cadrul general, prima reuniune de credit in Transilvania au realizat-o sa§ii din Transilvania (sistem Schultze-Delitsch), iar intre anii 1893-1900 tot ei au adoptat sistemul Raiffeisen. Reuniunea centralä publicä de credit din Budapesta a infiintat 2000 de reuniuni, reuniunea Centralä de consum „’Hangya” din Budapesta, 600 de reuniuni, reuniunea Centralä cre§tinä din Budapesta, 5000. Banca „Lugojana”, care cuprindea о parte a Banatului fuziona, in anul 1909, cu „Albina” din Sibiu. Cea din urmä, in anul 1908, deschidea о agenturä la Tärnäveni, iar in anii urmätori la lernut, Media§ (din 1910 era filialä), Dumbräveni (transferatä la Sighi§oara), din anul 1910 avea filialä §i la Tärgu-Mure§, iar in 1911

15Liviu Suciu, Ungurii pe Tárnává Micä\ pentru lernut, Gheorghe Andreica, Monográfia ora§ului lernut pänä in 1947, Ed. Nico, 2007, pp. 113, 116 §i 121.

16Istoria Romäniei.Transilvania(1867-1918), Cluj-Napoca, 1999, p. 137-138. Statistica lui Nicolae N. Petra din „Bäncile románé din ArdeaI §i Banaf, Bucure§ti, 1936, la Vasile Dobrescu,Sistemul de credit romänesc din Transilvania 1872-1918, Ed .Univ. Petru Maior, Tärgu-Mure§, 1999, pp. 250-273.

17V. Dobrescu, op. cit., pp. 230-231 §i 186-187.

86