Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Alexandru Porţeanu: O intuiţie din ianuarie 1914 privind realizarea apropiată a aspiraţiilor romănilor din Transilvania
Marisia XXXIV-XXXV marcarea semicentenarului din 1968, cunoscänd о amplificare considerabilä Tn deceniile urmätoare. ín 1985, apärea volumul Unitatea nationalä a romänilor ín epoca moderné, 1821-1918, Tn Editura Academiei. Contributia noasträ reprezentatä de capitolul Spre unitatea politica a tuturor romänilor,1878-1918 (p.155-219) a fost apreciatä prin Premiul Academiei. Tn aceastä lucrare era dezvoltatä pentru prima oarä idea intuitä de Tnainta§i, de§i erau Tncä prezente limitärile inerente ale epocii comuniste (privind Tndeosebi Basarabia, Bucovina, istoria politicä §.a), care au fäcut ca semnalarea intuitiei din 1914 sä treacä neobservatä. ín acest volum se analizau progresele mi§cärii de eliberare a romänilor din Transilvania de la Tnceputul sec. al XX-lea, care explicä nivelul atins Tn 1914. Trecerea mi§cärii nationale a romänilor din Transilvania Tn faza superioarä inaugurata prin adoptarea de cätre Partidul National Román, Tn 1905, a tacticii „noului activism”, a deschis noi orizonturi politice ale luptei de eliberare nationalä. La sfär§itul secolului al XlX-lea §i la Tnceputul celui de al XX-lea era aproape deplin conturat conceptui politic de Románia Mare, semnificatia deosebitä a acestuia pentru Transilvania, care reprezenta elementul säu constitutiv principal. Amplele serbäri nationale de la Bucure§ti, din 1906, au oferit о micro-imagine a Romäniei Mari. Aniversarea, Tn 1909, a semicentenarului Unirii Principatelor a stimulat §i ea viziunea perspective! de Tntregire national-statalä a romänilor. Activitatea culturalä a ASTREI s-а intensificat simtitor atät Tn amploare, cuprinzänd Tntreaga societate romäneascä transilväneanä, Tn profunzime §i pänä la niveluri Tnalte de expresie calitativä, institutional §.a., care au fost evidentiate la congresul din 1911 de la Blaj, consacrat semicentenarului ei. Gändirea politicä romäneascä modernä fäcea §i ea progrese remarcabile Tn Transilvania, cäutänd perseverent solutii noi, cu privirile Tndreptate spre viitor. Perspectiva dezmembrärii Imperiului habsburgic §i ipotezele asupra unui posibil conflict politico-militar major, erau luate Tn considerare tot mai mult, Tn toate mediile social-politice interne §i externe. De importantä esentialä se Tntrevedeau pentru romänii din Transilvania perspectivele externe ale Vechiului Regat al Romäniei considerate ca vitale pentru viitoarele reconfiguräri politice. Aceste perspective au fäcut necesarä §i о intensificare corespunzätoare a relatiilor directe ale liderilor romänilor transilväneni cu cercurile politice ale Romäniei. Perceperea §i ecourile acestor evolutii semnificative, deosebit de importante, a interesat Tn grad din ce Tn ce mai mare mediile politice §i opinia publicä international. Tn acest cadru, cercurile politice ungare au fost cuprinse treptat de о adevaratä psihozä care, Tn mod paradoxal, a transformat Parlamentül de la Budapesta Tntr-o räsunätoare tribunä de propagandä Tn lumea europeanä a „pericolului’ reprezentat de tendintele romänilor spre realizarea unitätii lor nationalpolitice. Ultima fazä a Tndelungatelor §i sterilelor tratative politice romäno-ungare de la Tnceputul anului 1914, culminänd cu momentul ruperii lor Tn 17 februarie 1914, cu Hotärärea Comitetului National Román privitoare la Tncheierea tratativelor publicatä Tn ziua urmätoare (18 februarie 1914), au produs ample ecouri Tn presa romänä din Transilvania §i Tn cea din Regatul Romäniei, Tn presa maghiarä din Transilvania §i Ungaria, Tn presa germanä din Austria §i Germania, Tn numeroase gazete §i publicatii din alte täri europene. Ecourile lor s-au prelungit Tn säptämänile §i lunile urmätoare, antrenänd un mare numär de declaratii, interviuri, opinii §i analize, 330
