Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Alexandru Porţeanu: O intuiţie din ianuarie 1914 privind realizarea apropiată a aspiraţiilor romănilor din Transilvania
Marisia XXXIV-XXXV exprimate de unii dintre cei importanti oameni politici ai timpului. Faptul cä amploarea §i interesül lor era mai mare decät pänä atunci, sau decät cel privitor la alte terne ale agendelor politice curente, putea prevesti inclusiv evenimente sau chiar hotäräri mai importante decät päreau ele la prima vedere. Trebuie insä sä spunem cä analiza textului Hotärärii Comitetului National Roman, publicatä la 18 februarie 1914, nu Tndreptäte§te apropierea ei de о Declaratie Tn care „lipse§te doar afirmarea dreptului de autodeterminare”, a§a cum о evoca Silviu Dragomir sub impresia emotiei din 1943. Hotärärea C.N.R. fäcea о prezentare detaliatä a rezultatului negativ al tratativelor §i a situatiei politice creiate Tn urma lor, dar pástra un ton moderat Tn expunere, prevenind riscurile reale ale unor sanctiuni grave din partea autoritätilor. Dupä parcurgerea acestei faze privind deznodämäntul tratativelor, au existat manifestäri social-culturale §i chiar politice romäne§ti care depä§eau Tn anumite privinte nivelul de moderatie formalä §i aparentä, ca urmare a e§uärii tratativelor politice. Parlamentül ungar a Tnscris Tn ordinea de zi chestiunea nationalitätilor care a prilejuit dezbateri aprinse cu о largä participare a reprezentantilor pozitiilor respective, inclusiv din partea putinilor deputati romäni, inclusiv a celor privind proiectul unei legi electorale defavorabilä nationalitätilor. ín mai 1914 se Tmplineau douä decenii de la marele proces de la Cluj al Momorandumului §i al mi§cárii memorandiste, care au marcat о etapä importantä Tn istoria luptelor politice ale romänilordin Transilvania. Conducerea P.N.R. a programat mai multe adunäri populare la Alba lulia, Cämpeni, Ludu§, Caransebe§ §.a.; a luat hotäräri privind pozitia fatä de legea electoralä, a desemnat delegatii pe längä principalele Organe ale presei romäne§ti din Transilvania; a programat comemorarea semicentenarului mortii lui Simion Bärnutiu, care a fost apói anulatä din cauza izbucnirii räzboiului. Biroul Central al Partidului National a fost stabilit la Arad, ceea ce Tnlesnea luarea mai operatívé a unor másuri organizatorice §i politice. ín aceia§i perioadá din primávara §i vara anului 1914, a continuat stäruitor §i activitatea ASTREI, atat la nivelul conducerii ei §i la acéla al lucrárilor culturale de valoare superioarä, cät §i Tn despärtämintele ei locale din Transilvania §i Banat. О semnificatie deosebitä a avut conferinta din aprilie 1914 de la Arad, Tn care cunoscutul frunta§ politic Aurel Lazár a fäcut о amplä expunere despre Chestiunea de nationalitate publicatä apoi Tntr-o bro§urä separatä. Rep reze ntantii romänilor au fost prezenti §i Tn dezbaterile din congregatiile comitatense, Tn alte organizäri locale. Viata religioasä a romänilor din Transilvania, desfä§uratä Tn cadrul Mitropoliei ortodoxé de la Sibiu §i al celei Greco-catolice de la Blaj, cu eparhiile lor respective, oferea §i ea posibilitäti de exprimare Tn sens national mai larg. Alte semnale similare (Tntruniri publice, exprimäri politice, elaborarea unor idei programatice §i altele) indicau aceia§i directie ascendentä, dar Tncä nu decisivä, a evenimentelor. Cu toate semnalele Tncurajatoare de felul celor sesizate, atmosfera Tncärcatä de apropierea izbucnirii räzboiului limita §i ea Tn mod considerabil, о initiativä politicä majorä, radicalä. Ultima Tntrunire publicä romäneascä de la Tnceputul verii anului 1914 a avut loc la lleanda Mare, avänd ca orator delegat al P.N.R. pe Valeriu Brannte. 331
