Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dun rea şi Marea Neagr în geopolitica şi geostrategia european . Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Marisia XXXIV-XXXV dar §i din Bucovina de Nord §i din zona Hotinului, adicá de la inträrile Tn cele trei mari coridoare strategice amintite: central european (galitian), al Dunärii §i Maritim. Daca Tn Secuime colonizarea cu elemente alogene s-а fäcut pe parcursul a sute de ani §i, in general, relativ pa§nic, pentru Tntärirea frontierelor amenintate de tätari, Rusia "[arista §i apoi Sovieticä s-а comportat Tntr-o manierä extrem de durä, lichidänd literalmente populatia romäneascä din Bugeac, zona Hotinului §i Bucovina de Nord. Cei ce nu au fost Tmpu§cati pe loc (Tndeosebi Tn vara anului 1940), au fost Tmbarcati Tn vagoane §i apoi... via lagärele din Kazahstan §i Siberia. Mai mult, intuind о posibilä rocadä istoricä, régimül comunist a rupt din trupul Basarabiei cele trei judete dunärene §i Tinutul Hotinului, care, Tmpreunä cu Bucovina de Nord iar apoi, Tn 1948, cu Insula §erpilor, au fost Tnglobate Ucrainei, creänd, Tn perspectiva, о stare cvasiconflictualä Tntre Romania, Republica Moldova §i Ucraina. Dupä 1989, Tn Tntregul spatiu central-european §i de sud-est, de la fosta granitä intergermanä §i pänä la frontiéra cu fosta Uniune Sovieticä, §i de aici pänä la Pacific, practic Tn cvasitotalitatea fostei lumi comuniste, s-а instaurat pluralismul politic, au avut loc alegeri, mai mult sau mai putin libere, s-au pus bazele statului de drept, iar fundamentele ideologice ale Räzboiului Rece au fost Tnläturate prin extinderea §i consolidarea gradualä a democratiei liberale, Europa angajändu-se pe coordonatele unui echilibru politic. Din päcate echilibrul este Tncä fragil §i contradictoriu, Tn el manifeständu-se douä tendinte diametral opusé, de integrare tot mai accentuatä a Europei de vest §i de fractionare §i dezintegrare (balcanizare) a Europei de est, generatoare de instabilitate, tensiuni §i stäri conflictuale (fosta lugoslavie, Transnistria, zóna Caucazului)28, un fenomen deosebit de periculos constituindu-l recrudescenta nationalismului etnic, cu manifestari extremiste Tn Europa Centralä, Peninsula Balcanicä §i Tn spatiul ex-sovietic. Este cät se poate de evident cä sunt vizate Tn primul ränd frontiéra Oder-Neise dintre Germania §i Polonia (de§i, la nivel guvernamental acest subiect este tabu), cea dintre Ungaria §i Romania (aici, manifestärile sunt múlt mai vocale), ambele trasate la Yalta §i Potsdam (se uitä cä frontiéra romäno-ungarä s-а stabilit le Trianon, Tn 1920), dar astfei de manifestäri sunt prezente §i Tn alte state din centrul §i estül Europei, Tndeosebi Tn Peninsula Balcanicä. latä de ce teória celor trei culoare strategice este Tncä de actualitate §i va mai fi Tncä mult timp de acum Tncolo, chiar dacä unele dintre statele concurente sunt membre ale aceleia§i aliante, NATO. Principalelor state occidentale (§i aici mä refer Tndeosebi la Marea Britanie §i Franta) le este cunoscut rolul pe care l-а jucat §i TI joacä Ungaria (§i partial, Austria), ajutate din umbrä de Germania, Tn generarea §i alimentarea fenomenelor nationalistetnice §i revizioniste din Europa de est §i din Peninsula Balcanicä, dar nici cancelariile de la Londra, Paris §i Bruxelles nu reactioneazä pe mäsurä. De§i Departamentul de Stat §i propaganda americanä ascunde acest lucru, S.U.A. au de cä§tigat de pe urma fenomenelor nationaliste din Europa, aceste fenomene Tmpiedicänd о integrare europeanä realä. Or, americanii, de§i nu declarä efectiv acest lucru, nu agreeazä cätu§i de putin Uniunea Europeanä. 28 Florian Gärz, Expansiunea spre est a NATO. Bätälia pentru Europa, Bucure§ti, 1997, p.72. 311
