Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dun rea şi Marea Neagr în geopolitica şi geostrategia european . Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice

Mari sia XXXIV-XXXV

2. Tendinte geopolitice §i geostrategice in zona danubiano-ponticä

In prezent, in arealul ponto-danubian se inregistreazä douä curente contradictorii: pe de о parte, includerea statelor din aceastä zonä Tn U.E. §i N.A.T.O. concomitent cu sporirea activitátii organizatiilor respective, indeosebi Tn Republica Moldova §i Ucraina, iar pe de altá parte, cre§terea efortului Federatiei Ruse atät ре linia Tnglobärii cele douä state Tn blocul säu politico-militar §i economic, cät §i pe linia prezervärii rolului ei hotärätor Tn problemele „vecinätätii imediate“ §i a conservärii prezentei militarä ruse semnificative Tn Transnistria, precum §i Tn Tntregul areal al Marii Negre.

Lärgirea N.A.T.O. §i extinderea U.E. Tn Europa Centralä §i de Est, Balcani §i Mediterana de Est, prin includerea, Tn primul val, a tärilor baltice (Estonia, Letonia §i Lituania) §i a celor central-europene (Ungaria, Polonia §i Cehia, inclusiv Slovenia §i Cipru), urmat de un al ll-lea val, Tn 2007 (Romania §i Bulgaria), a constituit о contribute de seamä la pacea §i securitatea Tn Balcani §i Tn arealul balcanic, peribalcanic, pontic §i, prin extensie, ponto-caspic. Intr-o perspectivä, probabil, mai Tndepärtatä, Bruxelles-ul va integra Tntreaga Europä de Sud-Est (Serbia §i celelalte state succesoare fostei lugoslavii), iar dupä solutionarea unor probleme de natura diplomaticä §i de politicä interna, §i Turcia. intr-adevär, färä Turcia - cu cei peste 60 milioane de locuitori, Uniunea Europeanä arfi múlt mai slabä, aceastä tarä constituind un pilon real al stabilitätii, securitätii §i modernizärii Tn Orientul Apropiat §i Mijlociu.

Meritä subliniat faptul cä dependenta energetica a statelor de Ia Marea Neagrä de Federatia Rusä favorizeazä, Tn mare mäsurä, planurile Moscovei de reconstituire a fostului säu bloc. Totu§i, nu trebuie uitat un element esential: principalele conducte ruse§ti de petrol §i gaze care merg Tn Occident tranziteazä Ucraina §i Polonia, tranzitul de resurse energetice fiind practic controlat de actori regionali asupra cärora Kremlinul exercitä un control slab §i nesigur.

Mai trebuiesc mentionati §i alti factori sau, mai precis, evenimente care au periclitat, Tntr-o oarecare mäsurä, stabilitatea regiunii, Tntre care controversatul canal Bästroe29, un punct intens dezbätut de politicieni, mass-media §i opinia publicä din Románia, Ucraina §i alte state.

О altä problemä о reprezintä ambiguitatea optiunii politice a Ucrainei §i Republicii Moldova, care nu s-au angajat decisiv pe drumul racordärii complete la valorile euroatlantice.

29 Tn intentia sa de a diminua controlul Romäniei asupra gurilor Dunärii, Ucraina a inceput constructia unui nou canal de legäturä Intre Dunäre §i Marea Neagrä, canal ce va diminua exclusivitatea Romäniei in privinta dirijärii traficului naval dintre Dunäre §i Mare pe bratul Sulina. Potrivit unor surse din presa de la Chi§inäu, bäncile de investitii din Ucraina au virat fonduri guvernului ucrainean care, cu toatä opozitia Bucure§tiului, a inceput procesul de lärgire §i adäncire a portiuneii de värsare a bratului Chilia in Marea Neagra in dreptul localitätii Bistroe. Pozitia adoptatä de autoritätile de la Kiev a determinat un conflict diplomatic romäno-ucrainean deoarece construirea canalului Bästroe, concomitent cu modificarea rutelor fluviale pe Dunäre, afecteazä major flora §i fauna Deltei Dunarii. Tn present, conflictui se aflä in „stand-by“, reprezentänd ceea ce in termenii de specialitate se nume§te un conflict inghetat. Meritä mentionat faptul cá marile puteri occidentale, indeosebi Franta §i Germania, au adoptat fatä de acest conflict о pozitie putin amiabilä pärtii románé, fäcänd exceptie organizatiile ecologiste care militeazä pentru sistarea lucrärilor (n.n.).

312