Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dun rea şi Marea Neagr în geopolitica şi geostrategia european . Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Marisia XXXIV-XXXV La rändul lor, teritoriile extracarpatice romäne§ti au reprezentat zone de importantä strategicä dar §i de sigurantä strategicä pentru cele trei mari imperii vecine §i concurente. Astfel, dupä ocuparea interfluviului pruto-nistrean (Basarabia) de cätre Rusia taristä, Moldova de vest, adicä Moldova dintre Prut §i Carpatii Orientali, a reprezentat о zonä de sigurantä strategicä pentru Imperiul Rus, Tn timp ce teritoriul dintre Carpatii Meridionali §i Dunäre (Valahia) a constituit о zonä de sigurantä strategicä pentru Imperiul Otoman. Din päcate, maniera Tn care este tratat Tn prezent teritoriul romänesc de unele cancelarii occidentale §i chiar atlantice dovede§te remanenta efectelor de zone de sigurantä strategicä sau de zone-tampon, care, Tn ultima instanté nu sunt altceva decät efecte de falié. Spre exemplificare mentionäm felul a§a-zis academic Tn care profesorul american Samuel P. Huntington de la Universitatea Harvard delimiteazä dar, färä echivoc, linia de demarcate dintre civilizatia occidental §i cea ortodoxé, care, pornind din estül Tärilor Baltice §i urmänd frontiéra est-polonezä, Tmparte Romania Tn douä: una ortodoxä §i una (Transilvania) occidental, desparte Croatia de Serbia §i sträbätänd Bosnia §i Hercegovina pe undeva pe la mijloc, Ti separä pe catolicii croati §i sloveni de ortodoc§i särbi §i bosniacii musulmani. Totodatä, savantul american acrediteazä ideea cä civilizatiile ar putea fi entitäti generatoare de conflicte militare, ori este notoriu cä civilizatiile creazä valori, iar interesele politice §i economice produc räzboaie, moarte §i distrugere. ín esentä, aceastä teorie, de§i lansatá Tn S.U.A., tará cu traditii democratice de neccontestat, mi se pare extrem de periculoasä §i chiar Tnruditä cu teória rasistä a celui de-al treilea Reich, dar ascunsä sub о mascä culturalä. Teória privind „ciocnirea civilizatiilor“ Tmparte, practic, Europa Tn douä, dupä о linie de demarcate ce reprezenta frontiéra esticä a cre§tinätätii occidentale trasatä la nivelul anului 1500 cänd Tn urma conciliului de la Florenta (1499), catolicismul §i ortodoxia s-au separat irevocabil. Or, ea nu pomene§te nimic de Reformé §i de cultele protestante cu care catolicismul va avea conflicte incomparabil mai sängeroase decät cu ortodoxia. ín plus, catolicii §i protestantii apartineau, de foarte multe ori aceluia§i popor §i proveneau, uneori, din aceea§i clasä socialä sau chiar din aceea§i familie. Nimeni nu neagä existenta unor deosebiri Tntre Estül §i Vestül Europei, dupä cum, de asemene, existä diferente notabile Tntre Nordul superindustrializat §i Sudul mai putin dezvoltat, de§i apartin aceluia§i areal cultural, dar Tncercarea de a teoretiza §i a absolutiza divizarea acestui continent dupä criterii culturale este nu numai fortatä, ci §i antieuropeanä. Nu Tntämplätor au apärut proiectele de autonomizare al a§azisului tinut secuiesc, adicä a zonei de sigurantä spre est a fostului imperiu cezarocräiesc, care adäncesc efectul de falié etnicä, produs Tncä din vremea Regatului Sf. Stefan, accentuat Tn timpul Imperiului Austro-ungar §i a regimului horthyst §i continuat prin epurärile etnice care au avut loc Tn zonä Tn ultimii 22 de ani. Este о realitate bizarä §i periculoasä Tn care au fost atrase §i manipulate о sehe de personalitäti politice din Románia (nu neapärat numai de origine etnicä maghiarä), cu concursui guvernelor care s-au succedat la Budapesta dar §i la Tndemnul ocult al unor cancelarii §i centre de putere occidentale §i chiar a unor politicieni romani. Situatia este §i mai gravá Tn zóna coridorului maritim, Tn interfluviul prutonistrean, la limanuí Nistrului. Aid, Republica Moldova este mäcinatä §i ea de numeroase falii, consecinte ale confruntärilor, dar §i a Tntelegerilor mai múlt sau mai putin amiabile ale Imperiului Rus cu cél Habsburgic §i Otoman. §i aid, ca §i Tn Secuime, románii au fost Tnläturati de la Gurile Dunárii, din judetele Cahul §i Ismail, 310
