Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dun rea şi Marea Neagr în geopolitica şi geostrategia european . Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Marisia XXXIV-XXXV invazii §i situatii conflictuale, s-au efectuat pe aici manevre strategice la care au participat importante grupäri armate, Tncepänd cu falangele macedonene §i legiunile romane, continuänd cu flotele bizantine, armatele cruciate, ienicerii §i spahii otomani, imperialii habsburgi, trupele tariste dar §i armatele moderne din timpul celor douä mari conflagratii mondiale. Culoarul strategic maritim, ca §i cel al Dunärii, nu a fost о zóna conflictualä permanentä, cu cäteva exceptii. Acest coridor strategic trebuie mentionat deoarece Tn spatiul maritim sau Tn proximitatea sa s-au trasat, Tn decursui timpului, о serie de falii ale cäror efecte popoarele din zonä le suportä §i astäzi. íntre acestea, cele mai importante falii sunt cele dintre cre§tinism §i islamism, dintre civilizatia occidentalä §i cea musulmanä, peste care se va suprapune cea dintre catolicism §i ortodoxism, active Tndeosebi dupä anul 622, Marea Schisma din 1054, Tn timpul cruciadelor dar §i о datä cu aparitia §i dezvoltarea Imperiului Otoman. Aläturi de acestea vor mai apärea alte nenumärate falii determinate de constructii geopolitice arbitrare §i interesate. ín decursui istoriei, cele trei täri romäne§ti au reprezentat pentru imperiile vremii, atät teritorii asupra cärora au Tncercat sä-§i Tntindä dominatia cät §i zone de sigurantä strategicä sau zone-tampon, cu importante efecte de falié. Intr-adevär, teritoriul romänesc a reprezentat Tncä din antichitate о zonä-tampon a limesului Imperiului Roman, similarä regatelor clientelare - Palmyra, ludeea, Numidia sau Mauritania -, satrapiilor de granitä ale Imperiului Persan ori märcilor carolingiene. Incepänd cu epoca modernä, cänd a Tnceput sä se contureze conceptui statelortampon (ca parte a teoriei echilibrului puterii, care §i-a fäcut loc Tn gändirea §i diplomatia strategice din secolul al XVII-lea), tärile romäne§ti vor deveni, partial sau Tn totalitate, zone-tampon pentru imperiile vecine (otoman, habsburgic §i rus). Inglobänd Transilvania la sfär§itul secolului al XVII-lea (1699), Cancelaria Aulicä de la Viena nu au mai avut unde sä-§i creeze о zonä de sigurantä strategicä (zonätampon) la frontierele sale estice, tärile romäne§ti extracarpatice, care ar fi constituit о zonä idealä de sigurantä pentru Imperiul Habsburgic fiind vasaié deja Imperiului Otoman §i reprezentänd о zonä-tampon a ínaltei Porti. ín aceste conditii, austriecii au fost nevoiti sá-§i creeze о zonä de sigurantä interioarä, la adäpostul Carpatilor de Curburä, Tn spatiul actual al judetelor Harghita, Covasna §i, partial, Mure§, zonä cu traditie Tn politica expansionistä spre est §i sud-est a Coroanei Sfäntului §tefan, colonizatä de aceasta cu sa§i, secui §i teutoni25. Zona era idealä pentru politica de apärare a frontierei estice a Imperiului, ea reprezentänd un spatiu de sigurantä strategicä interioarä, protejatä de un obstacol extrem de puternic - lantul Carpatilor - §i sprijinit, Tn adäncime, pe forme puternice de térén din Podi§ul Transilvaniei, Tndeosebi pe Muntii Per§ani26, foarte bine Tmpäduriti la vremea aceea §i greu accesibili, chiar §i acum, pentru tehnica militarä. Totodatä, Tn gändirea strategilor de la Ministerul de Räzboi austriac, ea permitea debu§area rapidä a armatelor imperiale prin pasurile Buzäu, Oituz §i Ghime§ spre Poarta Foc§anilor, la Gurile Dunärii, Tn vederea realizärii „coridorului“ visat de Ludovic cel Mare de Anjou spre Bräila §i Mare, dar blocat de Vlaicu Vodä la 136827. 25 Ulterior, cavalerii teutoni au fost alungatii de Andrei al ll-lea, fiind colonizati Tn prusia Orientalä §i creänd Probleme deosebite Regatului Poloniei. 26 Gheorghe Väduva, op. cit., p. 114. 27 Atät Ludovic de Anjou cät §i Habsburgii austrieci au vizát accesul la Gurile Dunärii, atät din considerente economico-comerciale, cät §i militare (n.n.). 309
