Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dun rea şi Marea Neagr în geopolitica şi geostrategia european . Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Marisia XXXIV-XXXV localizeze zonele nostalgice, §i aceasta nu deoarece cvasitotalitatea crizelor, prezente sau viitoare, T§i au aid originea, ci deoarece din aceste zone vor continua sä aparä női pan-idei, chiar dacä о mare parte a populatiilor se vor debarasa de о anumitä arogantä imperialä, vor continua sä fie atrase de foste §i adänci sentimente (§i resentimente) nostalgice pro-imperiale viitoare. Europa central-esticä reprezintä un spatiu Tn care se mai manifestä Tncä reminiscente nostalgice pro-imperiale. Aceste focare s-au mentinut active §i dupä disolutia celor trei imperii multinationale, ba chiar §i dupä disolutia Uniunii Sovietice deoarece unele populatii apartinänd natiunilor dominante sau colonizate de acestea Tn decursui timpului au rämas Tn afara frontierelor nationale, fiind Tnglobate Tn granitele noilor state nationale. Aceastä zonä extrem de sensibilä a continentului european cuprinde, Tn principal, litoralul nord-vestic al Märii Negre, de la limanul Nistrului pänä la sud de Burgas, interfluviul pruto-nistrean (Basarabia)22, Transnistria, interiorul arcului Carpatic (Transilvania), Tndeosebi zona interioarä a Carpatilor de Curburä §i Orientali (judetele Covasna, Harghita §i partial, Mure§)23, la care se adaugä, prin extensie, Europa de sud-est, adicä Balcanii de Vest (Tn spetä, teritoriul fostei lugoslavii §i Albania), §i anumite zone ale Bulgariei, Greciei §i Turciei europene, inclusiv insula Cipru. Aici, Tn acest spatiu, s-au derulat, Tn decursui timpului, о serie de configuräri §i reconfiguräri geostrategice ale lumii. Tn timpul celor trei mari imperii (habsburgic, tarist §i otoman) care §i-au disputat zona, teritoriul romänesc, situat Tn mijlocul arealului mentionat, era fie zonä de falié Tntre aceste uria§e entitäti politico-militare, fie zonätampon, dar Tntotdeauna zonä de sigurantä strategicä24. Trei mari coridoare strategice europene Tncep din aceastä zonä, iar Muntii Carpati §i Dunärea, cu un rol deosebit Tn strategiile militare, se aflau Tn centrul lor. Culoarul strategic central european Tncepe din Galitia Orientalä, trece pe la nord de Carpati §i ajunge pänä Tn Franta de nord-vest (Normandia), legänd mari capitale europene. El a reprezentat principalul bulevard strategic al Europei, pe aici deplasändu-se, Tntr-un sens sau altul, popoarele migratoare dar §i marile armate ale timpului, din antichitate pänä Tn prezent. Pe aici s-au deplasat armatele napoleoniene spre Viena, Berlin §i Moscova, cazacii lui Alexandru I spre Paris, armata cezarocräiascä sau cea a kaiserului Tn timpul príméi mari conflagratii mondiale, wermachtul hitlerist, trupele sovietice Tn mar§ul lor spre Berlin ori anglo-americanii. Culoarul Strategie al Dunärii care sträbate acest imens areal, a avut, are §i va avea о mare importantä politicä, economicä §i militarä. Trebuie mentionat cä acest mare fluviu care sträbate Europa de la vest la est nu a fost doar о zonä de falié nici Tn vremea limesului roman, de-а lungul säu realizändu-se confluente strategice. Departe de a fi doar о zonä de falié, el a fost §i о cale de comunicare, un coridor logistic, о cale de navigatie (e drept, destul de anevoioasä Tn zona Portilor de Fier pänä spre sfär§itul secolului al XlX-lea) §i un liant pentru populatiile träitoare de-а lungul ei §i pe ambele sale maluri. Bätränul Istros, Donaris, Danubius, Duna, Donau sau Dunäre, cum a fost numit Tn ultimele trei milenii de populatiile träitoare pe malurile lui a fost un drum färä pulbere de-а lungul cäruia s-au mi§cat §i s-au statornicit populatii, dar, Tn vremuri de 22 Colonizatä cu ru§i, ucraineni, bulgari etc. 23 Colonizatä cu unguri §i secui. 24 Gheorghe Väduva, Remanente ale unor efecte de falié, Tn Geopolitica, revistä de Geografie Politicä, Geopoliticä §i Geostrategie, Anul IV, nr. 18 (2/2006), p.113. 308
