Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dun rea şi Marea Neagr în geopolitica şi geostrategia european . Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Marisia XXXIV-XXXV Geopolitica Dunärii de Jos a urmat, ín pártile ei esentiale, geopolitica Marii Negre. Marele „lac särat“ a fost, din punct de vedere istoric, un loc de confruntare pentru lumea ortodoxa rusä, lumea musulmanä turcä §i Europa, controlul acestuia fiind foarte important din punct de vedere militar-strategic, dar §i economic. „Lac turcesc“ timp de peste trei secole, va deveni, pe parcursul secolului al XlX-lea §i la Tnceputul secolului XX un condominium ruso-turc, pentru ca, ulterior, pe durata fiintärii Uniunii Sovietice, sä fie, Tn cea mai mare parte a sa, un veritabil „lac rusesc“ Geopolitica Marii Negre s-а schimbat profund dupä präbu§irea Uniunii Sovietice. ín prezent, structura geopolitica a zonei Marii Negre, dar §i a Europei de Centrale §i de Sud-Est, incluzänd Carpatii, Balcanii §i Dunárea Inferioará este marcatä de douä dinamici principale. Prima este reprezentatä de Tnlocuirea semnificativä a influentei sovietice cu cea americanä, care la rändul ei se aflä Tn competitie cu ambitiile franceze §i germane. A doua dinamicä este reprezentatä de aparitia unei axe a energiei care leagä resursele Asiei Centrale §i Märii Caspice de Balcani §i U.E. Noua geopoliticä a Märii Negre indicä о competitie clarä Tntre mari puteri. Cu Rusia Tn retragere (pänä la venirea lui Putin la putere), S.U.A., Franta §i Germania sunt noii actori externi principali care se luptä pentru influentä Tn regiune. La rändul säu, Turcia, tarä aflatä Tn plin „boom economic“ §i cu о populatie tänärä, Tn cre§tere, aspirä la un rol tot mai activ Tn zonä. 2. Geostrategia europeanä §i remanentele unor efecte de falié íntr-o mare mäsurä, Tn epocile moderné §i contemporanä, asupra céléi mai párti a spatiului amintit §i-au manifestat dominatia, directä sau indirectä, autoritäre habsburgice ori cele tariste de la Sankt Petersburg, respectiv cele sovietice de la Moscova. Evident, aceste stäpäniri sau influente indirecte T§i vor pune amprenta indestructibilä asupra poporului sau populatiilor asupra cärora s-au manifestat, atät din punct de vedere economic, politic §i cultural, cät §i al mentalului colectiv. Rareori au ripostat romänii la procesele frontierei Tn plan economic, actul lor de reactie manifeständu-se Tn primul ränd, Tn plan cultural. Explicatia este simplä: fenomenele de frontiéra la adresa poporului román au Tnceput, fie cä s-au produs pe vremea fanariotilor, Tn epoca capitalistä sau kominternist-sovieticä, prin atentate bine organizate la adresa culturil romäne§ti2\ Reactia culturalä a romänilor a fost urmatä sau Tnsotitä de diferite tipuri de riposte, de naturä politicä, militarä, doar ulterior ea s-a manifestat Tn plan economic. Hanshofer, Tn demersui säu de clarificare a conceptului de regionalizare, atät de drag astäzi unor geopoliticieni, a propus termenul de pan-idee, care ar Tnsemna о conexiune complexä dintre о etnie §i teritoriul ei de expansiune legitimé, cu alte cuvinte ar fi vorba despre о Ideologie etnospatialä. Pentru gestionarii crizelor este foarte important sä cunoascä §i sä studieze pulsatiile acestor pan-idei §i mai ales sä 21 21 Imediat dupä evenimentele din 1989, concomitent cu sfär§itul ceau§ismului s-au redeclan§at agresiuni specifice procesului kominternist, cum arfi: antieconomie (industria romänä este о grämadä de fier vechi), antieducatie, demitlzare, gnoseologie agresivä, Eminescu este un protofascist, poporul román este vegetal, romänii sunt marcati de un resentiment ancestral etc. Aceste sintagme reprezintä efecte ale proceselor ideologice de sorginte neocominternistä care continuä sä se manifeste datoritä prezentei ín fruntea unor institutii a unor oameni indoctrinati cu idei neostaliniste dar §i de elemente §colite undeva in Occident §i care mentin incä controlul masiv asupra directiilor culturalegnoseologice §i educative din zona spiritului public, inclusiv formatorii de opinie. 307
