Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dun rea şi Marea Neagr în geopolitica şi geostrategia european . Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Marisia XXXIV-XXXV pentru navele de räzboi ale tuturor tärilor), iar Strámtorile au fost Tnchise pentru navele de luptä §i deschise doar traficului comercial, ca §i Dunárea. ín plus, Rusia expansionistä restituia Moldovei cele trei judete din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail §i Boigrad), fiind astfei eliminatä de la cursui inferior al Dunärii20. Totodatä, Tratatul a instituit Comisia Europeanä a Dunärii, Tn care tärile riverane, cu exceptia Austriei §\ Turciei, nu erau reprezentate, fiind ín schimb prezente celelalte mari puteri §i о Comisie a statelor riverane, ín cadrul cäreia Austria a cäutat, de Ia Tnceput, sä-§i impunä о autoritate tutelarä. Rolul Rusiei a fost mult diminuat, dar, ín schimb, Austria a incercat sä domine toatä lungimea fluviului, cu exceptia portiunii supuse Comisiei Europene (Dunärea Maritimä, intre Galati §i Sulina). О datä cu redeschiderea probleme orientale in vara anului 1875, pentru Romania a apärut posibilitatea unei accentuäri a prezentei ei „internationale“ la Dunäre. ín vara anului 1876, statul román a cerut Imperiului Otoman, puterea suzeranä, sä accepte neutralizarea Dunärii pe portiunea unde fluviul despärtea Serbia de Románia §i, in acela§i an, s-а cerut conferintei Puterilor de la Constantinopol luarea in stäpänire, de cätre Románia, a Deltei. Räzboiul ruso-romäno-turc din 1877- 1878 a adus noi schimbäri in privinta Dunärii. Rusia a redevenit riveranä, obtinänd, cu sprijinul cancelarului Bismarck, „retrocedarea“ celor trei judete din sudul Basarabiei in schimbul Dobrogei, pämänt romänesc pierdut de Mircea cél Bátrán. Pentru Románia independentä, Dunärea a reprezentat una dintre chestiunile complicate ale mersului ei inainte in noua etapä istoricä ce se inaugurase dupä 1878. Din cauza acestei probleme s-а ajuns, chiar in primii ani postbelici, la о stare acutä de tensiune diplomaticä intre Románia §i Austro-Ungaria, care dorea elaborarea unui regulament §i pentru sectorul Portile de Fier-Galati §i crearea unei comisii mixte alcätuite din reprezentantii Austro-Ungariei, Serbiei, Romäniei §i Bulgariei, comisie condusä de reprezentantul Vienei. ín caz de paritate a voturilor, pre§edintele comisiei (austriac) arfi avut votul decisiv, de asemenea, Austro-Ungariei revenindu-i §i sarcina numirii inspectorilor-§efi, a inspectorilor §i chiar a cäpitanilor de porturi. Opozitia Romäniei §i a celorlalte täri riverane a fäcut inaplicabilä initiativa austro-ungarä. Dupä intrarea Romäniei in primul räzboi mondial, Dunärea a íncetat a mai fi un fluviu international. ínfrángerea Puterilor Centrale §i prábu§irea Imperiului Rus a favorizat о nouä reglementare a regimului Dunärii, mai apropiatá de interesele riveranilor, inclusiv a tárii noastre. Constituirea §i consolidarea Romäniei moderne a fost sträns corelatä de problema Dunärii. Prin marele fluviu, ca §i prin porturile sale maritime, Románia a fost integratä unui cadru international economic, dar §i geopolitic, prin Dunäre §i Mare tara noasträ fiind legatä de Europa §i de intreaga lume. ín perioada celui de-al doilea räzboi mondial, Dunärea, Carpatii §i zona litoralului vestic al Märii Negre au fost implicate in conflagratie, servind drept teatru de operatiuni pentru armatele aflate in conflict. Putem concluziona cä timp de aproape trei, incepänd cu sfär§itul secolului al XVIII-lea §i pänä in a doua jumätate a secolului al XlX-lea, dar §i dupä aceea, practic páná la sfär§itul celui de-al doilea räzboi mondial, principatele Románé §i apoi, Románia sau párti din ea, au fost folosite de cätre marile puteri europene drept monedä de schimb, teatru de operatiuni militare sau au servit la actiuni politice de diversiune. 20 Art.XV-XIX. 306
