Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dun rea şi Marea Neagr în geopolitica şi geostrategia european . Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Marisia XXXIV-XXXV fatä de tärile románé s-au väzut la Congresul de Pace de la Bucure§ti (3 martié 1773) cänd diplomatii imperiali au pus pentru prima datä tran§ant problema ca frontiéra europeanä a Imperiului Otoman sä fie fixatä pe Dunäre, iar Marea Neagrä sä fie deschisä comertului maritim. Prin Pacea de la la§i (1792), ocupänd teritoriul dintre Bug §i Nistru, Rusia s-а apropiat de apele marelui fluviului. ín urma victoriei de la Austerlitz (2 decembrie 1805) Tmpotriva Austriei §i Rusiei, Franta, devenitä arbitrul Europei, a ajuns sä se Tnvecineze cu Imperiul Otoman16, pe care a cäutat sä-l atragä intr-o aliantä Tmpotriva Rusiei tariste. Mai mult, ministrul de Externe francez, Talleyrand, a propus Austriei sä anexeze Principatele románé §i о parte din Bulgaria, atät ca о compensatie pentru pierderile teritoriale suferite Tn Italia §i Balcanii de vest, cät §i pentru a submina alianta austro-rusä. Planuri ce aveau ca subiect Principatele danubiene erau urzite §i la Curtea imperialä din Sanckt Petersburg, printul Adam Czartoryski propunänd tarului Alexandru I anexarea celor douä principate románé §i crearea, Tn Balcani, a unor state sub suzeranitate ruseascä. Ca urmare a acestor demersuri, generálul tarist Michelson a invadat, Tn noiembriedecembrie 1806 Moldova §i Tara Romäneascä. in urma Conventiei secrete de la Erfurt (12 octombrie 1808) dintre Franta §i Rusia, pärtile contractante se angajau, Tntre altele, sä nu Tncheie pacea cu Marea Britanie decät dacä aceasta recuno§tea anexarea de cätre Rusia a Moldovei, Tärii Romäne§ti §i Finlandei, granita sudicä a Rusiei urmänd sä fie fixatä pe linia Dunärii. in 1811 tarul intentiona sä ofere austriecilor Tara Romäneascä §i Moldova pänä la Siret Tn schimbul Galitiei. Un rol important Tn „Chestiunea romäneascä" l-а avut diplomatia britanicä, lordul Canning consiliind Poarta sä cedeze cät mai putin teritoriu Rusiei, sens Tn care a trimis un emisar special la cartierul general rus de la Bucure§ti, ca sä facä cunoscute intentiile agresive ale Austriei la Dunäre §i sä determine astfei gräbirea semnärii päcii de cätre Rusia17. Amenintatä de atacul Marii Armate18, diplomatia rusä §i-a redus considerabil pretentiile teritoriale, semnänd Pacea de la Bucure§ti (28 mai 1812), prin care anexa Moldova dintre Prut §i Nistru, ce va intra de acum Tn istorie sub numele impropriu de Basarabia. Prin anexarea Moldovei de räsärit, Rusia a ajuns stäpänä pe bratul Chilia. Cinci ani mai tärziu, Poarta Ti va ceda §i bratul Sulina, iar prin Tratatul de la Adrianopol (1829), sä i se atribiue Rusiei §i bratul Sf. Gheorghe, cu Tntreaga Deltä. De§i Tratatul de la Adrianopol a accentuat prezenta Rusiei la Dunäre, Tndeosebi prin detinerea gurilor marelui fluviu, el a avut о Tnsemnätate obiectivä Tn procesul de emancipare a Principatelor, prin Tnläturarea prezentei militare §i economice otomane de pe maiul stäng al ei (retrocedarea raialelor Turnu, Giurgiu §i Bräila Tärii Romäne§ti §i a Lacului Brate§ Moldovei) §i a monopolului comertului turcesc. Comentänd importanta Dunärii Tn cadrul procesului de devenire istoricä a Romäniei moderne, Mihail Kogälniceanu sublinia: „...istoria ne aratä cä reinflorirea tärilor romäne n-a inceput decät in ziua cänd cetätile turce§ti de pe tärmurile noastre s-au sfärämat §i cänd libertatea Dunärii a fost pusä sub scutul Europei“19. Dupä Tnfrängerea dezastruoasä din Räzboiul Crimeii, Tratatul de la Paris (1&30 martié 1856), consacrat, Tn cea mai mare parte, Europei de Sud-Est, acorda о atentie aparte Dunärii §i Märii Negre: Marea Neagrä a fost neutralizatä (interdictie de acces 16 Prin ocuparea Venetiei, Istriei §i Dalmatiei (n.n.). 17 Sergiu Columbeanu, Contributii privind situatia international a tärilor romäne intre anii 1806-1812, Tn „Revista de istorie“, t.29, nr. 5, 1976, Bucure§ti, pp. 674-675. 18 Räzboiul va Tncepe foarte curänd, pe 23 iunie 1812 (n.n.). 19 Mihail Kogälniceanu, Texte social-politice alese, Bucure§ti, 1967, p.341. 305
