Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dun rea şi Marea Neagr în geopolitica şi geostrategia european . Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Marisia XXXIV-XXXV Bátrán de a stäpänii efectiv Dobrogea §i Gurile Dunärii, dar §i ale lui Vlad Tepe§, ale cärui Tncercäri pentru aducerea Chiliei vechi sub controlul säu sunt notorii. Eforturi similare au desfä§urat domnitorii munteni pentru eliberarea porturilor Turnu §i Giurgiu, devenite raiale. Ocuparea Chiliei (1484) de cätre otomani a dat о loviturä extrem de puternicä comertului Moldovei §i, indirect, Ungariei, dupä cum cäderea Cetätii Albe ín vara aceluia§i an, va inchide pentru aproape patru secole circuitui comercial international, determinänd, Tn scurt timp, regresul economic §i politic al Moldovei, Poloniei §i Ungariei. ín prima jumätate a secolului al XVI-lea, Tn contextui e§ecului politicii lui Petru Rare§, Imperiul Otoman a anexat sudul Moldovei cu cedarea Tighina, iar la о data nedefinitä, pe la anul 1540, Tn timpul domniei lui Radu Paisie, prin ocuparea Bräilei §i transformarea sa §i a zonei limitrofe Tn raia turceascä, Tntregul trafic comercial, §i a§a mult diminuat, va intra, pentru mai bine de trei secole, sub controlul prioritar al negutätorilor otomani sau levantini (evrei, greci, armeni, sirieni, egipteni etc.). Timp de trei secole, Marea Neagrä va deveni un „lac turcesc“. Aceastä tutelä monopolizatoare a Tnceput sä fie Tnläturatä о datä cu primele semne ale släbirii puterii otomane §i ale penetratiei Tn zonä a celor douä mari imperii cre§tine - austriac §i rus12. Expansiunea imperiilor habsburgic §i rus spre spatiul carpato-danubiano-pontic §i de aici, spre Balcani §i Strämtori, a afectat interesele geopolitice §i geostrategice, dar §i economice ale Imperiului Otoman. Prin Tralatul de la Karlowitz, portiuni Tnsemnate ale Dunärii, pänä atunci sub stäpänire otomanä, au trecut sub stäpänirea Austriei. Tot atunci, Austria va ocupa §i Transilvania, stäpänind efectiv Carpatii, acei „Alpi ai Transilvaniei“, unde se va ciocni ulterior cu interesele expansioniste ale Rusiei13. Din punct de vedere a intereselor general romäne§ti, о „stopáré“ a expansiunii tariste spre vest s-а realizat prin Tratatul de la Luck (Lutk) din 13/24 aprilie 1711 dintre Petru cel Mare §i Dimitrie Cantemir, care stipula cä frontiéra de est a Moldovei era stabilitä §i recunoscutä pe Nistru de cätre marea putere a nordului14. Tnfrängerea armatelor ruso-moldovene§ti de la Stänile§ti, pe Prut (18-22 iulie 1711) a asigurat, pentru un secol mentinerea controlului otoman la Dunärea de Jos §i integritatea teritorialä a interfluviului pruto-nistrean, deoarece este de presupus cä „o victorie a Rusiei ar fi deschis drumul acesteia la Dunärea Maritimä“15, afectänd, mai devreme sau mai tärziu, integritatea teritorialä sau chiar existenta statalä a tärilor románé, dacä nu Tn timpul domniei lui Petru cel Mare (care semnase tratatul cu Cantemir, fiind putin probabil sä-§i conteste propria semnäturä), cu certitudine sub urma§ii säi. Secolul al XVIII-lea a fost marcat de ample confruntäri diplomatice §i militare Tntre imperiile rus §i habsburgic - pe de о parte, §i otoman, pe de alta -, majoritate desfä§urate pe spatiul romänesc sau afectänd direct acest areal, prin importante rä§luiri teritoriale (Hotinul, la 1713, de cätre Inalta Poartä, apoi Oltenia, Tn 1718 §i Bucovina, Tn 1774, de cätre Austria). La rändul lor, tendintele expansioniste ale Rusiei 12 Dan Berindei, Romänii in Europa in perioadele premodernä §i modernä, Bucure§ti, Editura Enciclopedicä, 1997, p. 284. 13T n Galitia, in Ucraina Transcarpaticä de mai tärziu, apoi Tn Moldova §i la Gurile Dunärii (n.n.). 14 Ion Giurcä, Dunärea §i geopolitica puterilor europene in epoca modernä §i contemporanä, Tn: „Seminar.Dunärea, Securitatea §i cooperarea europeanä in secolul XXГ, volum coordonat de George Cristian Maior, Bucure§ti, Editura Enciclopedicä, Bucure§ti, 2002, p. 72. 15 Ibidem, p. 73. 304
