Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dun rea şi Marea Neagr în geopolitica şi geostrategia european . Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice

Marisia XXXIV-XXXV

noastre“ sunt pentru noi nu doar elemente ale „spatiului vital“, ci conditii esentiale, definitorii §i decisive ale Tnsä§i existentei romänilor9.

íncá de la ínceputurile existentei lor ca state independente, domnitorii acestora au promovat о „politicä dunäreanä §i ponticä“, militänd pentru stäpänirea gurilor Dunärii §i a tärmului de nord-vest al Märii Negre, anticul Pont Euxin, stäpänire care le asigura controlul marilor drumuri comerciale ce fäceau legatura Tntre Marea Balticä §i Marea Neagrä, §i implicit, importante venituri vistieriei domne§ti. Drumul muntean, care lega gurile Dunärii de Bra§ov §i apói de Buda §i de Europa Centralä, este mentionat pentru prima datä ín privilegiul acordat la 1358 de Ludovic cel Mare bra§ovenilor prin care le Tngäduia sä facä comert pänä la Dunäre, Tntre värsarea räurilor lalomita §i Siret. Ulterior, Vlaicu I a preluat controlul acestei zone, dar a recunoscut privilegiul bra§ovenilor (1368).

Dupä Tncorporarea Cnezatului Haliciului, Voläniei §i al ora§ului Liov (puternic centru al negutätorilor germani) la Regatul Poloniei (Tntre 1349-1356) de cätre Cazimir cel Mare, §i mai ales dupä constituirea Uniunii polono-lituaniene de la Krewo (1385), situatia a devenit extrem de favorabilä translärii centrului de greutate al terminalului marelui drum comercial la Cetatea Albä10 Tn detrimentului drumului tätäräsc, prin Lute §i Vladimir la Caffa, aspect reliefat §i prin actul de vasalitate al lui Petru I Mu§at (1387), prin care Moldova se desprindea total de Coroana Sf.$tefan §i devenea obedientä de Cracovia.

De acum, pentru aproape un secol, ora§ele-porturi muntene §i moldovene de la Dunäre §i Mare (Chilia §i Cetatea Albä) vor detine primatul comertului dintre Orient §i Occident, domnitorii de la Suceava controländ drumul moldovenesc, importantä sursä de venit pentru vistieria statului.

Perspectivele de cä§tig Tn porturile Dunärii §i Märii Negre au determinat atät Ungaria cät §i Polonia sä intervinä Tn repetate ränduri pentru a aduce sub suzeranitatea lor Moldova Tncä de la Tnceputurile ei ca stat independent, sub Bogdan I11, „infidelul notoriu“ al Coroanei Sf. §tefan. A§a se explicä interventiile repetate, dar soldate cu e§ec, ale suveranului angevin, Ludovic cel Mare §i Tmpärtirea, teoreticä §i secretä a Moldovei prin Tratatul de la Lublau (15 martié 1412) Tntre Ungaria §i Polonia, prin care ginerele §i urma§ul säu, Sigismund de Luxemburg T§i rezerva dreptul de a ocupa Moldova de sud-est (cu Chilia), iar celälalt ginere, Vladislav lagello, partea räsäriteanä a principatului moldav, cu Cetatea Albä, Tn cazul Tn care Alexandru cel Bun nu manifesta obedientä deplinä fatä de interesele politice §i Tndeosebi economice ale celor douä puteri europene.

Din acelea§i considerente economice (stäpänirea Chiliéi §i a cäii de acces la Dunärea Maritimä §i Mare), lancu de Hunedoara l-а trimis pe Csupor Tn Moldova, iar fiul säu, Matia Corvin s-а considerat Tndreptätit sä treaeä muntii Tn fruntea unui important contingent militar, dar a fost Tnfränt dezastruos de §tefan cel Mare la Baia. Scopul real al acestor campanii militare desfä§urate pe parcursul a peste un secol consta nu atät Tn supunerea Moldovei fatä de coroana ungarä, cät asigurarea ie§irii Ungariei la mare prin Chilia. In acest sens s-au remarcat §i eforturile lui Mircea cel

Program. De ce Euxin?, articol apärut Tn Euxin,Revistä de sociologie, geopolitics §i geoistorie, nr. 1- 2, Bucure§ti, 1997, p. 10.

10 Drumul moldovenesc, care lega Cetatea Albä cu Liovul, §i de aid, fie cu Germania sau cu ora§eleporturi baltice.

11 Nicolae lorga, Istoria comertului romänesc. Epoca veche, Editia a ll-a adäugitä, vol. I, Bucure§ti, Casa §coalelor, 1928-1929, p.49.

303