Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie

Marisia XXXIV-XXXV

propune acestora ca lemnul sä-l vändä fratelui ei contra unei sume de báni, sumä din care sä se demareze apói constructia unei biserici din cärämidä. Cäzändu-se la Tnvoialä, Tn 1894 au fost angajati mesteri locali §i sträini, cu platä, pentru ridicarea bisericii.

Legat de acest fapt, revista Familia,32 33 de la Oradea-Mare, din 1892, publica, la rubrica „Biserica §i §coala”, Tntre alte §tiri cu aceea§i temä, §i rändurile: „Dl. Costache lonescu din Bucure§ci a donat bisercei gr. c. din Giulu§, Tn archidieceza Bla§ul, 1000 lei." (Am reprodus Tntocmai textul din prestigioasa publicatie a vremii, care, Tn 1866, a gäzduit primul ciclu poetic reprezentatív al lui Mihai Eminescu). Pänä la sfär§itul anului biserica a fost ziditä complet, putändu-se oficia slujba religioasä Tn ea. Atät fundatia, cät §i clädirea Tn sine au fost construite din cärämidä. Altarul este Tn forrná de semicerc, naosul are opt metri, iar pronaosul patru metri. Biserica este färä bottá, cu un tavan simplu Tmpodobit cu picturi. Altarul are trei u§i. In clopotnitä sunt douä clopote, cu un suntet extrem de limpede, §i о toacä.

Alte asemenea evenimente sunt relatate §i Tn alte Tn publicatii, cum a fost cel din Reva§ul, 33 de la Cluj, din 1904, unde, imediat sub textui unei poezii de §t. О Iosif („Cämpul libertätii”), sunt nominalizati toti membrii sinodului arhidecezan (ales Tn zilele de 10-12 mai 1904), Tntre care apare §i preotul Baziliu Folea din Giulu§.

lar Tn publicatia Unirea Poporului,34 de la Blaj, din 1930, Tn lista sectiilor de votare din Judetul Tárnává Micä, satui Giulu§ este arondat Sectiei 14 - Sänpaul, cuprinzänd 2220 de alegätori, aläturi de a§ezärile: Sänpaul, Vidrasäu, Lascud, Chirileu, Subpädure, §omo§telnic, Be§ineu, Ogra §i Cipäu.

ín revista Transilvania35, de la Sibiu, din 1914, dupä ce pre§edintele „asociatiunii” ASTRA - Andrei Bärseanu -, anuntä cä din cauza „evenimentelor de räzboiu” adunarea generalä, planificatä a se desfä§ura la Näsäud, „s-а amánat pe timp nehotärät”, este publicatä darea de seamä a activitätilor desfä^urate sub umbrela „asociatiunii” Tn cursul anului precedent (1913); astfei, Tn Fiiiala Diciosänmärtin, figureazä §i satui Giulu§, ca „agenturä”, cu о micä bibliotecä continänd 42 volume. De asemenea, din acela§i document, afläm cä la cursul de alfabetizare al Tnvätätorului Constantin Fräncu au participat „42 de in§i - din §aro§ul unguresc, Giulu§ §i Veit.”

Dar nimeni nu poate contesta faptul cä Tn cultura romäneascä de pänä acum un secol, folclorul era tezaurul nostru cél mai de pret, alcätuind fondul de suflet §i de Tntelepciune al romänului. Aflatä la „värsta” Tnfloririi ei Tn primele decenii ale veacului XX, cultura satelor noastre mai continea Tncä о puzderie de elemente folclorice autentice, pure, operänd firesc cu eie Tn plan social. Apói a Tnceput contaminarea ei §i formele kitsch au proliferat mereu, pänä la manelele de astäzi. Dar cele mai vechi leitmotive ale doinelor §i cäntecelor de cätänie, ale poeziilor de dragoste §i jale, sunt rezonante limpezi ale unor räscolitoare stäri suflete§ti - poate cea mai convingätoare dovadä cä täranul román §i-a investit, Tn decursui veacurilor de Tncräncenatä vietuire aid, Tntreaga sa Tncärcäturä empiricä §i Tntregul säu elan sufletesc, ajungänd la о uluitoare „retetä” metafizicä. Cäci starea de dor ar reprezenta, la о mai atentä cercetare, о sintezä Tntre credinta §i empíria existentialä a omului din habitatul „mioritic”, cuprinzänd Tn plämada sa, Tn proportii bine dozate, putinä cosmologie §i

32 Revista Familia, Oradea-Mare, nr. 41, anul XXVIII, din 11-23 octombrie 1892, p. 491.

33 Publicatia Reva§ul, Cluj, anul II, nr. 2, din 21 mai 1904, p. 91.

34 Publicatia Unirea Poporului, Blaj, anul XII, nr. 4 / 26 ianuarie 1930, p. 4.

35 Revista Transilvania, Sibiu, anul XLV, nr. 7-8/1 septembrie 1914, pp. 265-266.

290