Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Marisia XXXIV-XXXV Rätul de Sus, Dupä Deal, Heiaga (probabil Häiag), Rätul de Jos, Podo§el, Horgo§, Dosul §äpului, Obär§ia, La Cruce. Din §ematismele religioase de la Blaj, afläm, de asemenea, о serie de date statistice despre satui Giulu§. Astfel, din §emantismul veneratului cleru pe anul 1865, la pagina 49, afläm cä biserica din lemn a fost edificatä Tn onoarea Sf. Arhangheli, preot-paroh fiind Anania Popa. ín parohia mamä (matre) existau 425 suflete de confesiune greco-catolicä. Mai tärziu, §emantismul pe anul 1871 aratä cä parohia avea matricolä (registru Tn care se consemnau botezatii, cununatii §i mortii) Tncä din anul 1860. Pe längä vechea biserica din lemn, Giulu§ul este consemnat Tn documente ca avänd §i casä parohialä, tot din lemn. Se mentioneazä cä nu avea §colarä, dar erau 40 §colari care Tnvätau, probabil, la bisericä. Preot era acela§i Anania Popa, cantor Mihailu Popa, iar docente Tnvätätorul Basiliu Chelsa. La 1873, Tn Indicele localitätilor, la pag. 443, apare §i localitatea Giulu§ (Gyulas), din judetul Tárnává Micä, sat cu un numär de 124 case §i 524 locuitori, majoritatea romäni. Suprafata hotarului este de 1717 iugäre, 335 stänjeni pätrati apartinänd de judecätoria din Tärnäveni. Din §emantismul pe anul 1876, la pagina 50, afläm, Tn plus, cä exista о §coalä de lemn, frecventatä de 45 elevi, iar Tnvätätor era Titu Pop. ín parohia-mamä erau 490 de suflete de religie greco-catolicä iar §coala säteascä era frecventatä de 35 de copii. Din Recensämäntul populatiei, efectuatTn 1880, afläm urmätoarele date despre Giulu§: avea 83 de case §i о populatie de 403 locuitori, care se grupau, dupä limba vorbitä, Tn: maghiari - 30; germani (sa§i) - 8; romäni - 343; Tn alte limbi - 8; care nu pot vorbi (surdo-muti) - 14. ín §ematismul pe anul 1884 gäsim aproximativ aceea§i situatie ca §i Tn 1876; dar acum sunt Tn sat 470 de suflete de religie greco-catolicä, patru familii romanocatolice §i doi reformati. íncepánd cu anul 1886, satui Giulu§ apare Tn aceste documente cu bisericä §i §coalä de lemn. ín sat erau 36 de §colari. Numärul sufletelor este de 445, dar mai sunt §i 14 reformati §i 16 izraeliti. Cea mai apropiatä po§tä este la Sänpaul. Din Statistica agricolä a Ungariei din 1895, despre satui Giulu§ afläm urmätoarele date: numärul gospodäriilor se cifra la 129. Distribuirea terenurilor, pe loturi de culturä, Tn iugäre cadastrale era astfei: teren arabil - 881 iugäre cadastrale; grädini - 44; räturi - 264; vii - 23; pä§uni - 266; päduri - 137; neproductiv - 88. Total: 1700 iugäre cadastrale. Pomi fructiferi: meri - 257; peri - 100; cire§i - 14; vi§ini - 8; piersici - 10; cai§i - 12; pruni - 1848; nuci - 12; frägari - 4. Total: 2264 pomi. Vite cornute - 195; cai - 14; porci - 123; oi - 492; päsäri de curte - 904; stupi - 4. ^ ín §emantismul pe anul 1896, Giulu§ul apare cu parohie veche, bisericä de piaträ Tn onoarea Sfintilor Arhangheli, dar casa parohialä §i casa §colarä sunt Tncä din lemn. Erau 58 de §colari, din care 39 bäieti §i 19 fete. ín acest an se nasc 14 copii, sunt Tnregistrati 8 morti, dar nici о cäsätorie. Preot-paroh era Basiliu Folea, iar cantor §i Tnvätätor Titu Pop. A§ezarea avea 420 de suflete, din care romano-catolici -10, reformati - 38, unitarieni - 1, izraeliti - 24. Din altä Statistica agricolä a Ungariei, Volumul II, Budapesta 1897, pag. 604 - 605, afläm cä la aceastä datä Tn satui Giulu§ erau §i mari agricultori, precum Krausz Martin, arenda§. lar proprietarii terenului erau: väduva lui Rátz Mihály, Szilvási 287
