Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Marisia XXXIV-XXXV Zalma §i Szentpáli Georgely. Suprafata terenului luat in arendä era categorisitä astfel: teren arabil - 402 iugäre; grädini - 13 iugäre; räturi - 131 iugäre; vii: 7 iugäre; pä§uni - 85 iugäre; päduri - 58 iugäre; neproductiv - 9 iugäre. Insä totalul de 705 iugäre de teren arendat era situat Tn douä sate. Numärul servitorilor folositi la agriculturä era de 6. Ma§ini agricole folosite aici erau: pluguri - 8; trioare - 3; grape - 4; care - 7. Numärul animalelor folosite erau de 28 vite cornute §i 8 cai; mai erau §i 120 de oi. ln §emantismul pe anul 1900, la pagina 311, se aratä cä biserica de piaträ a fost construitä in anul 1894, in onoarea Sf. Arhangheli, care, edificatä in anul 1896, era frecventatä de 29 feciori §i 12 fete, ca paroh pästorind Basiliu Folea, cantor §i docente fiind Titu Popa, iar curator primär - loan Pop Neme§. in parohia mamä erau 476 suflete de confesiune greco-catolicä, 3 romano-catolici, 1 ortodox, 39 reformati, 2 unitarieni §i 30 suflete de religie mozaicä. ín acela§i §emantism se mentioneazä cä, pe timpul Conscriptiei Episcopului Klein, din 1733, parohia numära 140 suflete de confesiune greco-catolicä, cä avea bisericä §i casä parohialä; proprietatea bisericii era alcätuitä din 9,5 iugäre de teren cositor (circa 4 care de fän), preot fiind Popa Cärstea (poate Cristea). Pe la inceputul veacului al XlX-lea, functiona ca preot Gavril Pop, cäruia i-a urmat Anania Popa, pänä la 28 noiembrie 1895, iar din 9 octombrie 1896 a preotit Basiliu Folea. Biserica a fost ridicatä in timpul preotului Anania Popa, iar la edificarea bisericii a contribuit cetäteanul Romäniei libere, Costache lonescu, cu suma de 1000 lei. Din §emantismul pe anul 1911, la pagina 108, afläm Tn plus cä matricola a fost Tnfiintatä Tn anul 1858; cä erau 54 de §colari cotidieni, §coala fiind frecventatä de 29 elevi; preot-paroh era acela§i Basiliu Folea, cantor Titu Pop §i curator loan Pop Neme§. ín Parohia mamä (matre) erau 500 suflete de religie greco-catolicä, 18 reformati §i 21 israeliti (de confesiune mozaicä). Prin reforma agrarä din anul 1921 s-а repartizat, pentru lotul zootehnic, suprafata de 2 iugäre, 590 stänjeni, situat „Dupä Curte” §i „Rätul de Jos”. §coala comunalä a fost Tmproprietäritä cu un iugär §i 80 stänjeni, §coala confesionalä grecocatolicä cu un iugär §i 80 stänjeni, iar eclesia greco-catolicä cu trei iugäre. Locuitorii au fost Tmproprietäriti cu suprafete cuprinse intre unu §i §ase iugäre. Aceste foi cadastrale sunt foarte importante din punctui de vedere al clasificärii unor aspecte legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, Tn conditiile economiei de piatä din zilele noastre. ín §emantismul anului 1932, la pagina 111, se mentioneazä cä §coala era frecventatä de 81 de elevi, preot fiind Dumitru Pop, curator Petru Nistor §i cantor loan Chelza. in parohia mamä erau 643 greco-catolici, 4 ortodoc§i, 21 reformati §i 7 izraeliti. Datele §i informatiile din document subliniazä atät activitatea materialä cät §i cea spirituálé a locuitorilor din Giulu§. Dar viata Tn Austro-Ungaria nu era deloc bländä pentru romäni. §i nici dupä Marea Unire, Tn Románia Mare, nu s-а Tmbunätätit prea múlt. Din cauza säräciei, о parte a giulu§enilor, cänd se desprimävära, plecau la Tärnäveni, la Media§, la Bra§ov (sau chiar treceau granita cu pa§aport, Tn Vechiul Regat), la Bucure§ti, la Ploie^ti §i Tn alte locuri, Tn cäutarea unui loc de muncä. Cei care reu§eau sä strängä ceva báni traversau Óceánul Atlantic, ajungänd Tn Statele Unite ale Americii; dar §i din aceastä ultimä destinatie, dupä ani multi de trudä, doar cätiva se Tntorceau cu un cä§tig oarecare, §i acéla destul de amar. Se putea Tntämpla ca, de bucurie cä au ajuns pe pämänt romänesc, cei veniti din America cu niscaiva agonisealä sä intre §i 288
