Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Marisia XXXIV-XXXV rotunje§te frumos ín cadru, päränd a fi о formatiune geologicä naturalä, fiind cultivatä pe toate pártile ei pänä aproape de culme, mai putin pe sectorul sudic, unde se väd urmele unui täp§an amenajat special pentru a se ridica о constructie, despre care nu §tim, deocamdatä, prea multe. Dar cine ajunge Tn acest loc descoperä, fára nici un efort, urme ale strävechii a§ezäri neolitice: cioburi de vase din ceramicä cenu§ie §i ceramicä ro§ie, arsä, risipite peste tot, toarte de vase uria§e §i „buze” ale acestora, unele ingeniös decorate cu incizii fine, punctate, cu linii drepte, paraleie, sau ondulate, Tn forma simbolului spatial „mioritic”, dar §i bolovani de zgurä sau bulgäri de minereu de tier... E vorba, dupä cäte se pare, de un atelier de olärit, cäruia i s-a adäugat un cuptor pentru arderea oalelor de lut, iar, ulterior, Tntreaga „bazä” tehnologicä fiind extinsä cu Tncä un atelier de metalurgie... Nu e greu de presupus, analizänd aceste vestigii, cä aici se suprapun mai multe straturi de locuire: de la cele strävechi, neolitice, pänä la cele mai noi, datänd din evul mediu. Cäci - dacä tinem cont §i de faptul cä väioaga care mängäie poalele colinei Tn partea din sud Tncä se mai nume§te Valea Judelui, däruitä mai sus, cätre Fänate §i Tufele Judelui, §i cu о generoasä §i räcoroasä Fäntänä a Judelui - atunci avem certitudinea cä toponimia este, Tn mod dar, de sorginte medievalä, judele fiind conducätorul ob§tilor säte§ti vlahe / olahe transilvane, Tncepänd din evul mediu timpuriu, pänä pe la finele veacului al XVIII-lea. Dupä toate datele de care dispunem, holmul de la Giulu§ poate fi „localizat”, la о primä evaluare, Tntr-o felie temporalä de circa 4000 de ani, dacä luäm Tn considerare impulsul initial, cänd triburile creatoare ale culturii Cucuteni-Ariu§d s-au räspändit pe о vastä arie geograficä, care se Tntindea din Europa sud-orientalä §i coltul sud-vestic al Transilvaniei, pänä dincolo de cursul fluviului Nipru. Cercetäri organizate de cätre institutii abilitate, prin deschiderea unui §antier arheologic §i efectuarea de sondaje de adäncime, ar edifica multe din Tntrebärile §i nedumeririle referitoare la specificul acelui sat strävechi - unde strämo§ii no§tri Tndepärtati §i-au träit vietile §i §i-au pus amprenta lor gravä asupra habitatului prin aceste naive, dar frumoase §i sincere Tnsemne ale trudei §i solidaritätii lor umane, ca §i prin „sämburii” fragezi de culturä §i civilizatie. Fragmente de ceramicä din epoca bronzului 281
