Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Marisia XXXIV-XXXV Fragmente de ceramics din epoca bronzului 4. Cronologie §i evolutie istoricä - din evul mediu pänä Tn epoca moderné Un cercetätor atent al documentelor trecutului (l-am numit pe arhivarul Viorel Grama) observa, intr-un articol publicat in revista Tárnává (File de monografie: Giulu§), cá localitatea este atestatä, pentru prima data, documentar, Tn anul 1413, cänd avea denumirea Possessione Gyulatelke, Gywlasteke (conform autorului Csanki Dezső - Magyorországtörteneti földrajza a Hunyadiak Korában - adicä Geográfia Istoricä a Ungariei in Epoca Huniazilor, vol. V. pagina 879); Tn anul 1461 avea denumirea oficialä Gywlas, conform dárii Tn limba latina, de census quinquagesimalis de Gywlas (Zenobie Pácli§anu - Un registru de quinquagessimei in albumul dedicat frati lor Alexander §/ Ion Lapedatu, la implinirea värstei de 60 ani). Coroboränd datele din acest registru, descoperim cä fiecare localitate de pe Cämpie dädea ca impozit о oaie din 50; in 1475 localitatea avea denumirea Gywlas; la 1480 - Gywlos; 1523 - Ghywlos (conform Conscriptiei Episcopului Inochentie Micu Klein)] la 1850 denumirea satului era Gyulas, Gyulusu (conform Statisticilor transilvane)] iar la 1854 - Gyulus, Julus (conform Buletinului Guberniului Provincial pentru Marele Principal al Transilvaniei). Date semnificative despre istoria satului Giulu§, desprinse din documentele vremii, cuprinde §i volumul Giuiu§ - file de monografie (autor: Eugeniu Nistor, apärut la Editura Ardealul, Tärgu-Mure§, 2008, rereditat, la aceea§i editurä, Tn 2013). Din cercetärile efectuate se constatä cä, Tn 1461, satui este pomenit Tn registrul quinquagessimei (adicä una din cincizeci), impozit pe care TI pläteau dupä oi doar romänii, de aceea se mai numea quinquagessima valahorum sau quinquagessima olahalis. Conform acestui document, care se pästreazä Tn Arhivele Statului din Budapesta §i care a fost reprodus de Z. Päcli§anu sub denumirea de mai sus, Tn volumul fratilor Alexander §i Ion Lapedatu (Bucure§ti, 1936, pagina 595-603), localitatea Gywlas (Giulu§, pag. 601) trebuia sä dea nobililor de Kisfaludi cincizeci de oi, Tn contul quinquagessimei, Tn valoare totalä de 13 florini. Numärul mare de oi predate Tn darea quinquagessimei, dovede§te cä localiatea avea pe atunci 2500 de oi, situändu-se, prin aceasta, printre cele mai mari a§ezäri din Comitatui Tárnává §i chiar din comitatele Alba, Cluj, Turda, Dobáca §i Solnocul Interior, pe care le mai cuprindea conscriptia amintitä. Prezenta localitätii Giulu§ Tn aceastá conscriptie mai dovede§te cä locuitorii erau romäni §i cá aveau, ca Tndeletnicire principal, oieritul. 282
